optimusveterinaria.com

O fobie este o frică excesivă de ceva care este de obicei inofensiv. Această frică poate apărea atunci când te confrunți cu anumite situații, te afli într-un loc sau când vezi anumite animale și obiecte.

Fobiile sunt clasificate ca tulburări de anxietate. Persoanele cu fobii vor încerca de obicei să evite situațiile și obiectele care pot declanșa frica sau vor încerca să le facă față în timp ce țin în spate frica și anxietatea.

Cauzele fobiilor

Fobiile pot fi cauzate de o varietate de lucruri. Pe baza tipului de frică care apare, fobiile pot fi împărțite în 2 tipuri și anume:

Fobie specifică

O fobie specifică este o fobie pentru un anumit obiect, animal, situație sau activitate. Această fobie apare de obicei în copilărie sau adolescență. Un exemplu de fobie specifică este fobia spațiilor închise (claustrofobie), fobie de înălțime, fobie de a merge la dentist, fobie de păianjeni (arahnofobie), sau fobie de sânge. Uneori, unele persoane au și fobii destul de unice, cum ar fi fobia sarcinii (tokofobia) și fobia întunericului.

Fobie complexă

Fobiile complexe se dezvoltă de obicei la vârsta adultă. Acest tip de fobie este adesea asociat cu frica și anxietatea față de o situație sau stare. Această fobie este împărțită în 2 tipuri și anume:

• Agorafobie, și anume teama de a fi într-un loc sau într-o situație care îngreunează evadarea celui care suferă, sau în anumite situații care îi vor îngreuna să obțină ajutor.
• Fobia socială este o frică care apare în anumite situații sociale. De exemplu, bolnavului îi este atât de frică să vorbească în fața unei mulțimi, încât nu poate vorbi în public.

Factori de risc de fobie

Există mai mulți factori despre care se crede că declanșează o fobie, inclusiv:

• A experimenta un anumit incident sau traumă, cum ar fi frică de a urca într-un avion din cauza turbulențelor pe care le-ai avut.
• Suferiți de tulburări mentale, cum ar fi schizofrenia, depresia, TOC, tulburarea de panică, PTSD (stres post traumatic), sau tulburare de anxietate generalizată.
• a avea părinți supraprotectori (supraprotector) sau au relații mai puțin strânse cu părinții.
• Ai un membru al familiei care are o anumită fobie. De exemplu, fobia păianjenilor, pentru că există familii cărora le este frică și de păianjeni.
• Experimentarea stresului sau a stresului pe termen lung. Stresul care nu este gestionat corespunzător riscă să reducă capacitatea unei persoane de a depăși temerile care apar în anumite situații sau condiții.
• Alte afecțiuni, cum ar fi o rănire la cap care a cauzat leziuni ale creierului sau abuzul de droguri sau dependența de alcool.

Simptome de fobie

Fobiile pot provoca simptome fizice și mentale din cauza fricii excesive care apare. Pe lângă frica și anxietatea excesivă, fobiile pot fi însoțite și de atacuri de panică, care se caracterizează prin:

• Palpitații cardiace (palpitații)
• Greu de respirat
• Confuzie
• Amețeli sau dureri de cap
• Greață
• Dureri în piept
• Gâtul se simte sufocat
• Greu de vorbit clar
• Corpul tremură și transpira
• Urechile țiuiau
• Senzația că vrei mereu să faci pipi
• Gura se simte uscată
• Strigăt
• Frica de a fi lăsat singur (mai ales la copii)

Când să mergi la medic

Consultați un psiholog sau un psihiatru dacă aveți o fobie care interferează cu activitățile dumneavoastră zilnice. Mai ales atunci când fobia interferează cu productivitatea, atât la școală, cât și la locul de muncă, sau interferează cu viața socială.

De exemplu, dacă fobia ta determină să eviți anumite situații sau locuri, te simți foarte frică, anxioasă sau panicată și atunci când fobia a fost persistentă de 6 luni sau mai mult.

Dacă experimentați un eveniment traumatizant, consultați un psiholog pentru direcție și tratament. În acest fel, evenimentul traumatic nu provoacă alte tulburări psihice.

Diagnosticul fobiei

Medicul va cere plângerile pacientului și va efectua un examen fizic. Acest lucru se face pentru a afla dacă simptomele experimentate de pacient sunt cauzate de anumite boli. Dacă în urma examinării nu se constată nicio boală de bază, pacientul va fi îndrumat către un psiholog sau un psihiatru.

Psihologii și psihiatrii vor formula, de asemenea, o întrebare și un răspuns complet. În plus, pentru a determina diagnosticul de fobie, psihiatrul va folosi următoarele criterii:Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM-5).

Tratamentul fobiei

Tratamentul cu fobie are ca scop îmbunătățirea calității vieții, ajutând în același timp pacientul să-și controleze gândurile, sentimentele și reacțiile la situațiile și condițiile care pot declanșa o fobie. Unele dintre metodele de tratament care pot fi făcute pentru a depăși fobiile includ:

Psihoterapie

Consilierea cu psihologi și psihiatri este o modalitate eficientă de a depăși fobiile. Există mai multe tipuri de psihoterapie care pot fi făcute pentru a trata fobiile și anume:

• Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)

  Această terapie poate ajuta pacientul să-și schimbe modul în care vede și se comportă față de situația sau obiectul de temut. Această terapie își propune să facă pacienții mai încrezători și să gândească mai pozitiv.

• Terapia prin expunere (desensibilizare)

  Această terapie se face prin descrierea lent a situației și obiectului de temut. Această terapie își propune să reducă încet frica pacientului.

Droguri

Medicamentele sunt folosite pentru a trata rapid plângerile și simptomele care apar atunci când se confruntă cu o fobie. Medicamentele folosite sunt:

• Inhibitori de legare a serotoninei (ISRS), pentru ameliorarea tulburărilor de anxietate și pentru a îmbunătăți starea de spirit.
• Beta-blocante (beta-blocante), pentru a trata simptomele de panică, cum ar fi bătăile neregulate ale inimii.
• Benzodiapine, pentru tratarea tulburărilor de anxietate severe.

Program de autoajutorare

Acest program își propune să ajute pacienții să-și depășească propriile simptome fobice. Acest program constă din:

• Modificări ale stilului de viață, cum ar fi să dormi suficient, să mănânci alimente hrănitoare și să reducă sau să evite consumul de alimente și băuturi care conțin cofeină.
• Relaxare, cum ar fi efectuarea tehnicilor de respirație pentru a ajuta pacientul să se relaxeze mai mult atunci când are de-a face cu declanșatorul fobiei.
• Vizualizarea, pentru a ajuta pacienții să-și depășească fobiile imaginându-și lucruri pozitive atunci când se confruntă cu situații și obiecte care declanșează fobia.
• Alăturați-vă unui grup care are o fobie comună, pentru a împărtăși modalități de a depăși fobia experimentată.

Complicații ale fobiei

Fobiile netratate pot afecta viața celui care suferă. Acest lucru poate avea următoarele efecte:

• Izolarea socială, în care cel care suferă va evita locurile sau lucrurile care îl fac să experimenteze o fobie, astfel încât relațiile sociale să fie perturbate.
• Tulburări de dispoziție, tulburare de panică, tulburare de anxietate generalizată sau depresie.
• Abuzul de droguri sau alcool, pentru că vor să scape de realitate și să evite fobiile.
• Sinucidere pentru că nu suporti fobia.

Prevenirea fobiei

Până acum nu s-a găsit o modalitate de a preveni fobiile. Cu toate acestea, există mai multe lucruri pe care le puteți face dacă experimentați un eveniment traumatizant sau când vedeți sau simțiți ceva care vă face anxietate, cum ar fi:

• Împărtășiți povești cu familia, prietenii sau psihologii despre lucruri care vă fac anxios sau traumatizat.
• Schimbați mentalitatea pentru a fi mai pozitiv și pentru a vedea ceva de care s-a temut până acum mai obiectiv.