Leșin - Simptome, cauze și tratament

Leșinul este o pierdere temporară a conștienței care apare brusc. Oamenii care au leșinat pot reveni la conștiința deplină după aceea. Această afecțiune poate începe cu amețeli, greață și vedere încețoșată, apoi pierderea cunoștinței până la cădere.

Din punct de vedere medical, leșinul se numește sincopă. Această condiție durează de obicei câteva secunde sau câteva minute. Leșinul este cauzat de o încetinire bruscă a fluxului de sânge către creier, astfel încât creierul nu primește suficient oxigen.

Dacă nu este cauzat de o anumită problemă de sănătate, leșinul este în general inofensiv. Cu toate acestea, dacă leșinul este cauzat de o afecțiune sau boală medicală, trebuie efectuate o examinare și un tratament pentru a preveni ca leșinul să se repete.

SimptomSlab

Înainte de a leșina, o persoană prezintă de obicei simptome timpurii sub formă de:

  • Somnoros.
  • Evapora.
  • Greață, anxietate, respirație rapidă și transpirații reci bruște.
  • Corp amețit și instabil, mai ales când stați în picioare.
  • Amețit și ca plutind.
  • Vedere încețoșată sau puncte negre apar în vedere.
  • Urechile țiuiau
  • Durere de cap.
  • Bătăile inimii.

După aceea, corpul se va simți pierdut și apoi inconștient. Simptomele inițiale ale leșinului pot varia de la persoană la persoană, există chiar și persoane care nu simt deloc simptomele inițiale înainte de a leșina.

Când să mergi la medic

Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți leșin fără un motiv aparent sau în mod repetat. Este nevoie de o examinare medicală pentru ca cauza leșinului să poată fi identificată și tratată, astfel încât să nu se mai repete în viitor.

Aduceți imediat persoana inconștientă la urgență pentru tratament, dacă persoana prezintă oricare dintre următoarele simptome:

  • Nu respiră.
  • Inconștient mai mult de 1-2 minute.
  • Sângerări sau răni.
  • Este gravidă.
  • Convulsii.
  • Nu a leșinat niciodată înainte sau a leșinat frecvent.
  • Aveți sau suferiți în prezent de diabet, hipertensiune, hipotensiune sau boli de inimă.
  • Experimentați dureri în piept sau palpitații înainte de a leșina.
  • Are antecedente de accidentare la cap.

Examinarea de către un medic trebuie făcută și dacă persoana care a leșinat rămâne confuză mult timp sau nu își poate mișca mâinile sau picioarele după ce s-a trezit din leșin.

Cauzele leșinului

Leșinul apare deoarece tensiunea arterială scade brusc și determină reducerea fluxului de sânge către creier. Condițiile care pot declanșa leșinul includ stresul, frica, vremea este prea caldă și schimbările bruște de poziție.

În plus, există și câteva afecțiuni medicale care pot sta la baza apariției leșinului, și anume:

Tulburări ale sistemului nervos

Tulburările sistemului nervos însărcinate cu reglarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, și anume sistemul nervos autonom, pot determina o persoană să leșine. Bolile care pot provoca tulburări ale sistemului nervos includ: disautonomie acută sau subacută și insuficiență autonomă preganglionară cronică.

Boli ale inimii și ale vaselor de sânge

Tulburările inimii și ale vaselor de sânge pot provoca, de asemenea, leșin. Aceste tulburări pot varia de la aritmii, îngustarea valvelor cardiace, până la anomalii sau anomalii ale structurii inimii.

Hiperventilația

Hiperventilația este o condiție în care o persoană începe să respire prea repede. Acest lucru face ca nivelurile de oxigen și dioxid de carbon din organism să devină dezechilibrate. Când o persoană este hiperventilată, nivelul de dioxid de carbon din organism va scădea.

După ceva timp, nivelurile scăzute de dioxid de carbon vor declanșa constricția vaselor de sânge care furnizează sânge la creier și, în cele din urmă, provoacă leșin. Această afecțiune apare adesea la persoanele care se simt panicate sau anxioase.

Pe lângă condițiile de mai sus, leșinul este frecvent și la persoanele care:

  • Aveți diabet sau o boală care poate afecta sistemul nervos, cum ar fi malnutriția, alcoolismul și amiloidoza.
  • Luarea de medicamente care pot afecta tensiunea arterială, cum ar fi hipertensiunea arterială, alergiile și medicamentele pentru depresie.

Diagnosticul de leșin

Medicul va întreba pacientul sau persoana care a luat pacientul despre plângerile pe care acesta le-a experimentat înainte de a leșina. Întrebările care vor fi adresate includ durata și poziția pacientului când a leșinat, istoricul medical și medicamentele pe care le lua, precum și modul în care s-a simțit pacientul când s-a trezit.

Apoi, medicul va verifica starea de conștiență a pacientului folosind Scala de Comă Glasgow (GCS) și va efectua o examinare pentru a determina cauza leșinului. În unele cazuri, doar un examen fizic este suficient pentru a determina cauza leșinului. Cu toate acestea, în alte cazuri, sunt necesare o serie de investigații de mai jos pentru a determina cauza leșinului:

  • Analize de sânge, inclusiv verificarea nivelului de zahăr din sânge.
  • Electrocardiograma (EKG), pentru a vedea activitatea electrică din inimă.
  • Ecocardiogramă, pentru a vedea structura inimii și fluxul de sânge în inimă.
  • Electroencefalograma (EEG), pentru a măsura activitatea electrică din creier.
  • Monitor Holter, pentru a inregistra starea inimii timp de cel putin 24 de ore.
  • Scanare CT, pentru a vedea structura anumitor organe sau țesuturi.

Tratament pentru leșin

Leșinul va fi tratat în funcție de cauză. Principiul gestionării leșinului este de a crește fluxul de sânge către creier, astfel încât nevoile de oxigen să fie satisfăcute. Dacă simțiți primele simptome ale leșinului, încercați să stați și să vă plasați capul între genunchi într-o poziție îndoită.

Dacă vedeți pe cineva leșinând, solicitați imediat asistență medicală la un medic sau la spital. În timp ce așteptați sosirea ajutorului, luați următorii pași de prim ajutor:

  • Duceți pacientul într-un loc sigur, cu o poziție neclintită și asigurați-vă că poziția pacientului este confortabilă.
  • Treziți pacientul scuturându-i corpul, chemându-l cu o voce suficient de tare sau furnizând stimuli dureroși, de exemplu prin ciupirea și plasarea unui prosop rece pe față sau pe gât.
  • Verificați dacă pacientul respiră și dacă există vreo obstrucție în căile respiratorii.
  • Slăbiți îmbrăcămintea pacientului sau accesoriile care sunt prea strânse, cum ar fi gulere și curele. Dacă este posibil, duceți pacientul într-o cameră răcoroasă sau bine ventilată.
  • Înfășurați pacientul într-o pătură dacă pielea se simte rece la atingere.

Dacă pacientul este deja conștient, acordați ajutor prin:

  • Lăsați pacientul să se întindă. Așteptați aproximativ 10 minute înainte de a-i lăsa să stea sau să stea în picioare.
  • Dati pacientului bautura sau mancare, mai ales daca se stie ca pacientul nu a mancat in ultimele 6 ore sau are diabet.
  • Însoțiți pacientul până când acesta este pe deplin conștient.

Când sosește ajutorul medical, spuneți medicului sau ofițerului medical despre cât timp pacientul a rămas inconștient și ce ați făcut.

Manipularea și tratamentul acordat de medici pacienților care leșin vor fi ajustate în funcție de cauză. În plus, medicul va sfătui pacientul să:

  • Evitați factorii declanșatori, cum ar fi stresul, statul în picioare prea mult timp sau într-o cameră fierbinte și înfundată.
  • Nevoile adecvate de lichide, limitați consumul de sare, cofeină și alcool și mențineți porțiile de masă.

Leșinul poate fi depășit și prevenit cu un tratament adecvat. Cu toate acestea, persoanele care au leșinat în trecut sunt mai expuse riscului de a leșina mai târziu în viață.

Complicațiile leșinului

Leșinul este de obicei inofensiv, dar poate fi periculos dacă are loc la un anumit moment sau loc, cum ar fi în timpul conducerii sau la altitudini mari. Acest lucru poate determina pacientul să cadă, să lovească și să sufere răni.

În plus, leșinul cauzat de anumite afecțiuni medicale, cum ar fi tulburările sistemului nervos și bolile de inimă, trebuie tratat pentru a preveni complicațiile acestor boli.

Prevenirea leșinului

Pentru a preveni leșinul, persoanele care au factori de risc pentru leșin sau au leșinat înainte sunt sfătuite să:

  • Recunoașteți situațiile care pot declanșa leșinul și evitați-le.
  • Învață să gestionezi stresul și panica, de exemplu prin practicarea tehnicilor de respirație sau făcând yoga.
  • Încearcă să te menții în formă, cu suficientă odihnă și nu prea obosit.
  • Mâncați în mod regulat și mâncați alimente sănătoase cu o nutriție echilibrată.
  • Aveți nevoie de suficientă lichide, bea suficientă apă pentru a evita deshidratarea.
  • Schimbați încet pozițiile atunci când vă ridicați dintr-o poziție șezând sau culcat.
  • Întindeți-vă sau ridicați-vă imediat dacă simțiți orice simptom înainte de a leșina, cum ar fi amețeli sau transpirații reci.
  • Controale regulate la medic dacă aveți probleme de sănătate care riscă să vă provoace leșin.

$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found