optimusveterinaria.com

Diverticulita este o inflamație sau infecție care apare în diverticuli, sacii care se formează de-a lungul tractului digestiv, în special în intestinul gros (colon).

Diverticulii nu sunt țesuturi de organe prezente încă de la naștere. Diverticulii se formează în general la persoanele cu vârsta de 40 de ani și peste, deoarece peretele intestinal s-a slăbit și la persoanele care mănâncă rar alimente fibroase, cum ar fi legumele și fructele.

Starea formării diverticulilor în peretele intestinului gros se numește diverticuloză. Diverticuloza nu este o afecțiune periculoasă și în majoritatea cazurilor este asimptomatică.

Spre deosebire de diverticuloza, diverticulita este de obicei însoțită de simptome precum dureri abdominale severe, greață, febră și modificări ale obiceiurilor intestinale.  

Cauzele diverticulitei

Cauza formării unui sac diverticular nu este clar cunoscută. Cu toate acestea, se crede că o dietă săracă în fibre, constipația și obezitatea sunt asociate cu formarea de diverticuli în colon.

Nu numai diverticulii, cauza diverticulitei nu este cunoscută cu certitudine. Cu toate acestea, se crede că această afecțiune apare din cauza fecalelor sau a alimentelor nedigerate care sunt prinse în diverticuli și înfundă diverticulii.

Blocajul face diverticulii să se umfle și provoacă mici rupturi în peretele colonului care permit bacteriilor din colon să pătrundă în diverticuli. Aceasta este ceea ce este apoi suspectat a fi cauza inflamației sau infecției în diverticuli.  

În afară de aceasta, există mai mulți factori care pot crește riscul unei persoane de a suferi de diverticulită și anume:

• Vârstă

  Riscul de a dezvolta diverticulită crește odată cu vârsta.

• Factori genetici

  Se crede că genetica este legată de apariția diverticulitei, așa cum demonstrează că diverticulita experimentată de asiatici este mai dominantă pe partea dreaptă, în timp ce diverticulita experimentată de americani este mai frecventă pe partea stângă a abdomenului.

• Utilizarea anumitor medicamente

  Utilizarea regulată a aspirinei și a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene poate crește riscul de diverticulită.

• Obezitatea

  Comparativ cu persoanele care au o greutate corporală ideală, riscul de diverculită este mai mare la persoanele supraponderale.

• Dieta saraca in fibre

  Pe lângă creșterea riscului de formare a diverticulilor, consumul prea puțin de fibre crește și riscul de inflamare a diverticulilor care se formează.

• Fum

  Fumatul poate crește riscul și complicațiile diverticulitei.

• Lipsa de exercitiu

  Exercițiile fizice rare pot crește, de asemenea, riscul unei persoane de a dezvolta diverticulită.

Simptomele diverticulitei

Intestinul gros (colonul) este un organ în formă de tub care măsoară aproximativ 1,8 metri care funcționează pentru a absorbi fluidele și a procesa deșeurile alimentare din digestie în intestinul subțire.

Când se formează diverticuli pe peretele colonului, pacienții în general nu prezintă niciun simptom. Numai în anumite cazuri, această afecțiune poate provoca simptome precum:

• Dureri de stomac, care se agravează imediat după masă sau când se mișcă
• Constipație, diaree sau ambele
• Balonare în stomac sau senzație de umplere cu gaze
• Scaunul conține sânge

Dacă diverticulii sunt deja inflamați sau infectați, pacientul poate prezenta simptome de diverticulită, cum ar fi:

• Febră
• Durere abdominală care se agravează și continuă
• Greață și vărsături
• Scaunul conține sânge și mucus
• Sângerare în rect

Aceste simptome pot apărea brusc sau treptat în câteva zile.  

Când să mergi la medic

Consultați imediat un medic dacă prezentați simptome de diverticuloză sau diverticulită. Simptomele ambelor afectiuni pot asemana cu cele ale altor afectiuni mai grave. Prin urmare, este recomandabil să efectuați imediat o examinare cât mai devreme posibil pentru a confirma diagnosticul.  

Diagnosticul diverticulitei

Primul pas făcut de medic pentru a diagnostica diverticulita este să vă verificați istoricul medical, simptomele experimentate și medicamentele care sunt consumate.

După aceea, medicul va efectua un examen fizic, în special prin examinarea abdomenului pacientului pentru a detecta localizarea inflamației sau infecției în cavitatea abdominală. Localizarea inflamației poate fi detectată prin apariția durerii atunci când stomacul este apăsat.

Medicul va efectua, de asemenea, un examen digital rectal, pentru a vedea dacă există sângerare, durere, cheaguri sau alte tulburări în rect.

Pentru a face diagnosticul mai precis, medicul poate efectua examinări suplimentare, cum ar fi:

• test de sange

  Analizele de sânge sunt efectuate pentru a depista infecția sau sângerarea la nivelul colonului pacientului, precum și testele funcției hepatice pentru a afla dacă durerea abdominală este cauzată de o afecțiune hepatică sau nu.

• test de urină

  Se face un test de urină pentru a exclude posibilele cauze ale durerii abdominale cauzate de o infecție a tractului urinar.

• Test de sarcina

  Testele de sarcină sunt efectuate pentru a se asigura că durerea abdominală experimentată de femeile care suferă nu este cauzată de sarcină.

• Test de sânge ocult pe proba de scaun

  Acest test se face pentru a verifica dacă scaunul pacientului conține sânge.

• scanare CT

  Se face o scanare CT pentru a afla in detaliu sacii inflamati sau infectati si a confirma diagnosticul. Acest test poate arăta și severitatea diverticulitei.

Colonoscopia nu este recomandată atunci când diverticulii sunt inflamați din cauza riscului de rupere sau ruptură a diverticulilor. O colonoscopie se face atunci când medicul dorește să evalueze diverticulul când acesta nu este inflamat, sau medicul suspectează o tumoare la nivelul colonului.

Tratamentul diverticulitei

Tratamentul administrat este ajustat la severitatea diverticulitei suferite de pacient. Dacă pacientul are simptome ușoare și nu există semne de complicații, tratamentul poate include:

• Droguri

  Medicul poate administra analgezice, cum ar fi paracetamolul, iar dacă este necesar, medicul poate prescrie și antibiotice pentru tratarea infecției.

• Dieta bogata in lichide si evitati alimentele solide

  Această dietă se efectuează până când durerea dispare. Când durerea dispare, adăugați încet alimente solide în dietă.

Dacă se simte că simptomele se înrăutățesc sau diverticulita a cauzat complicații, atunci pacientul trebuie să primească un tratament medical într-un spital. Manipularea care se poate face include:

1. Infuzie de lichide și nutriție

Nutrienții și lichidele vor fi administrate printr-un IV pentru a odihni intestinele.

2. Antibiotice injectabile

Pentru a trata infecția, medicii pot administra antibiotice injectabile. Mai multe tipuri de antibiotice sunt adesea folosite pentru a trata diverticulita, și anume amoxicilină și metronidazol.

3. Inserarea unui tub în stomac (NGT)

Introducerea unui tub în stomac are ca scop golirea conținutului stomacului.

4. Scurgeți cu ac

Dacă s-a format un abces în diverticuli, se va introduce un ac special în abdomen cu ajutorul unui CT sau al endoscopului pentru a drena puroiul (abcesul).    

5. Funcționare

Procedurile chirurgicale sunt efectuate de chirurgi la pacienții care au sistemul imunitar compromis, au diverticulită recurentă sau au complicații. Există 2 tipuri de proceduri chirurgicale pentru tratarea diverticulitei și anume:

• Rezecție intestinală și anastomoză

  O procedură chirurgicală efectuată prin îndepărtarea părții inflamate a intestinului și reatașarea acesteia la o parte sănătoasă a intestinului (anastomoză).

• Rezecție intestinală cu colostomie

  Dacă zona de inflamație este suficient de mare, colonul și rectul vor fi dificil de conectat, atunci medicul va efectua o procedură de colostomie. După îndepărtarea intestinului inflamat, se va face o gaură în peretele abdominal pentru a îndepărta temporar fecalele, astfel încât persoana să nu își facă nevoile prin anus.  

Complicațiile diverticulitei

Diverticulita poate provoca complicații grave și chiar care pot pune viața în pericol. Mai multe tipuri de complicații care pot apărea, inclusiv:

• Abces, care este atunci când se formează o colecție de puroi în diverticuli
• Fistula, care este atunci când se formează un canal anormal între intestinul gros și vezică urinară, vagin sau intestinul subțire
• Obstrucția intestinală, care este o îngustare a intestinului gros
• Perforație și peritonită, care este o afecțiune inflamatorie sau infecțioasă în cavitatea abdominală (peritonită)
• Sângerare rectală continuă din cauza vaselor mici de sânge care se sparg în apropierea diverticulilor

Prevenirea diverticulitei

Nu există o modalitate cunoscută de a preveni complet diverculita. Cu toate acestea, există mai multe modalități care pot fi făcute pentru a reduce riscul de a dezvolta această afecțiune, și anume:

• Consumul de alimente bogate în fibre

  Alimentele bogate în fibre sunt utile pentru înmuierea deșeurilor alimentare din intestinul subțire, astfel încât colonul să nu fie nevoit să lucreze la fel de greu pentru a le procesa. Mai multe tipuri de alimente bogate în fibre, inclusiv cereale integrale, ovaz, legume si fructe.

• Bea mai multă apă

  Fibrele funcționează prin absorbția apei. Dacă consumul de lichide pentru a înlocui ceea ce a fost absorbit de organism nu este suficient, atunci poate apărea constipația.

• Faceți exerciții fizice în mod regulat

  Exercițiile fizice pot ajuta la menținerea funcției intestinale și la reducerea presiunii din colon. Faceți sport în mod regulat cel puțin 30 de minute în fiecare zi.

• Nu fuma

  Fumatul poate crește riscul de diverticulită și diverse alte probleme de sănătate.