Delirium - Simptome, cauze și tratament

Delirul este condiția când cineva trăind o confuzie gravăși scăderea conștientizării împrejurimir. Condiția iAcest lucru este cel mai adesea experimentat de cineva cu vârsta peste 65 de ani și care suferă de o altă tulburare mintală.

Delirul apare atunci când creierul este brusc perturbat din cauza anumitor boli psihice sau fizice. O persoană cu delir poate părea că delirează sau visează cu ochii deschiși ca cineva cu demență. Diferența este că delirul este temporar și de obicei dispare complet.

Rețineți că delirul poate apărea la persoanele cu COVID-19, în special la vârstnici. Acest lucru poate apărea din cauza influenței unei furtuni de citokine sau a lipsei de oxigen a creierului. Prin urmare, delirul trebuie luat în serios, astfel încât cauza exactă să poată fi identificată și tratată.

Cauzele delirului

Delirul apare atunci când sistemul creierului de trimitere și primire a semnalelor este perturbat. Tulburarea poate fi cauzată de o combinație de otrăvire cu medicamente și afecțiuni medicale care reduc furnizarea de oxigen a creierului.

Unii dintre factorii care pot provoca delir sunt:

  • Supradozajul de medicamente, cum ar fi analgezice, somnifere, medicamente pentru alergii (antihistaminice), corticosteroizi, medicamente anti-convulsii, medicamente pentru boala Parkinson și medicamente pentru alte tulburări dispozitie
  • Intoxicația cu alcool sau încetarea bruscă a consumului de alcool
  • Reacția excesivă la infecții, cum ar fi pneumonia, infecția tractului urinar, febra tifoidă, sepsisul sau COVID-19, în special la vârstnici
  • Otrăvirea unei substanțe, cum ar fi cianura sau monoxidul de carbon
  • Chirurgie sau alte proceduri medicale care implică anestezie
  • Boală severă, cum ar fi insuficiență renală, dezechilibru electrolitic, hipotiroidism sau accident vascular cerebral
  • Febră mare cauzată de infecția acută la copii
  • Malnutriție (lipsa de nutrienți) sau deshidratare (lipsa de lichide)
  • Lipsa de somn
  • Stres mare

Factori de risc pentru delir

Delirul se poate întâmpla oricui. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot crește riscul unei persoane de a dezvolta delir, și anume:

  • În prezent, în spitalizare, mai ales dacă urmează un tratament în UTI sau o intervenție chirurgicală sub anestezie generală
  • Peste 65 de ani
  • Suferiți de o boală cauzată de o tulburare a creierului, cum ar fi demența, accidentul vascular cerebral sau boala Parkinson
  • Suferiți de o boală care provoacă dureri severe, cum ar fi cancerul
  • Ai mai avut delir înainte?
  • Aveți probleme de vedere sau auz
  • Suferind de mai multe boli

Simptomele delirului

Delirul se caracterizează prin modificări ale stării psihice care pot dura de la câteva ore până la câteva zile. Modificările stărilor psihice pot să dispară și să apară pe tot parcursul zilei, dar mai des apar atunci când atmosfera este întunecată sau nu se simte familiară celui care suferă.

Simptomele care pot apărea la persoanele cu delir sunt:

Scăderea conștientizării mediului înconjurător

Această condiție se caracterizează prin:

  • Dificultate de focalizare pe un subiect sau schimbarea bruscă a subiectului
  • Distras cu ușurință de lucruri neimportante
  • Îi place să viseze cu ochii deschiși, astfel încât să nu reacționeze la lucrurile care se întâmplă în jurul lui

Abilități slabe de gândire (deficiență cognitivă)

Plângerile care decurg din această condiție includ:

  • Declinul memoriei, în special în ceea ce privește lucrurile care tocmai s-au întâmplat
  • Nu-și dau seama cine este sau unde se află
  • Dificultate în găsirea cuvintelor de spus
  • Vorbire neclară sau de neînțeles
  • Dificultate de a înțelege vorbirea, cititul și scrisul.

Tulburări emoționale

Pacienții cu delir cu această afecțiune pot prezenta plângeri, cum ar fi:

  • Neliniștit sau anxios
  • frică
  • Depresie
  • Ușor jignit
  • Apatic
  • Pare foarte fericit sau fericit
  • Schimbare dispozitie brusc
  • Modificări de personalitate

Schimbări de comportament

Simptomele la persoanele cu delir cu această afecțiune includ:

  • halucinaţie
  • Agresiv în comportament
  • Țipi, gemeți sau țipi la cei din jurul tău
  • Taci si taci
  • Mișcare lentă
  • Tulburari ale somnului

Între timp, pe baza simptomelor experimentate de pacient, delirul poate fi împărțit în mai multe tipuri, și anume:

1. Delirul hiperactiv

Delirul hiperactiv este cel mai ușor de recunoscut tip de delir. Acest tip se caracterizează prin simptome de anxietate, modificări în dispozitie, și comportament activ (țipete sau strigăt), halucinații și dificultăți de concentrare

2. Delirium hipoactiv

Delirul hipoactiv este un tip comun de delir. Acest tip de delir face ca pacientul să fie tăcut, letargic, somnoros și să pară amețit

3. Delirul mixt

Acest tip de delir prezintă adesea o schimbare a simptomelor de la delir hiperactiv la delir hipoactiv sau invers.

4. Delirium tremens

Acest tip de delir apare la cineva care a încetat să bea alcool. Simptomele care apar în acest tip de delir sunt tremuratul picioarelor și mâinilor, durerea în piept, confuzia și halucinațiile

Când să mergi la medic

Consultați imediat un medic dacă dumneavoastră sau cei din jur aveți simptome de delir. Dacă nu este tratat corespunzător, delirul se poate agrava și poate pune pacientul în pericol.

DDiagnosticul de delir

Pentru a diagnostica delirul, medicul va pune întrebări despre simptomele experimentate, istoricul medical și medicamentele pe care pacientul le ia în prezent.

Pacienții cu delirium pot fi dificil de a coopera și de a pune întrebări. Prin urmare, sunt necesare informații din partea familiei sau a persoanelor cele mai apropiate pacientului pentru ca diagnosticul să devină precis.

În plus, medicul poate efectua mai multe teste pentru a diagnostica delir, și anume:

Examen fizic și neurologic

Medicul va efectua un examen fizic pentru a verifica eventualele tulburări sau boli care pot provoca delir, precum și pentru a determina nivelul de conștiență al pacientului. Dacă este posibil, medicul va efectua și un examen neurologic prin verificarea stării vederii, echilibrului, coordonării și reflexelor pacientului.

Verificarea stării psihice

În această examinare, medicul va evalua nivelul de conștientizare, atenție și gândire al pacientului punând întrebări specifice.

Susținerea investigației

Medicul poate sugera mai multe alte teste pentru a determina dacă există o tulburare în organism, cum ar fi:

  • Analize de sânge, pentru a detecta infecția sau tulburările electrolitice
  • Test de urină, pentru a vedea funcția rinichilor sau o posibilă infecție a tractului urinar
  • Teste ale funcției hepatice, pentru a detecta apariția insuficienței hepatice care poate declanșa encefalopatie
  • Teste ale funcției tiroidiene, pentru a detecta hipotiroidismul
  • Electroencefalografia, pentru a verifica activitatea electrică a creierului

Pe lângă examinările de mai sus, medicii pot efectua radiografii toracice și scanări ale capului cu scanări CT sau RMN. Dacă este necesar, se va efectua o analiză a lichidului cefalorahidian pentru a confirma diagnosticul de delir.

Tratamentul delirului

Principalele obiective ale tratamentului pentru delir sunt prevenirea vătămării cauzate de pierderea conștienței și tratarea cauzelor delirului. Metodele de tratament includ:

Droguri

Pot fi administrate medicamente pentru ameliorarea simptomelor de anxietate, frică sau halucinații. Unele medicamente care pot fi administrate pe baza simptomelor sunt:

  • Antidepresive, pentru tratarea depresiei
  • Calmante sau sedative, pentru tratarea tulburărilor de anxietate
  • Antipsihotice, pentru a trata simptomele psihozei, cum ar fi halucinațiile
  • Tiamina sau vitamina B1, pentru a preveni confuzia severă

Medicii pot da, de asemenea, medicamente pentru a trata boala de bază. De exemplu, medicul va da un inhalator unui pacient care are delir din cauza astmului.

Terapie de susținere

Pe lângă medicamente, este necesară și terapia de susținere pentru a preveni complicațiile. Unele forme de terapie de susținere care pot fi administrate sunt:

  • Evitați închiderea tractului respirator
  • Furnizați lichide și nutrienți de care organismul pacientului are nevoie
  • Ajutarea pacientului să se miște sau să facă activități
  • Gestionarea durerii resimțite de pacient

Pacienții cu delir hiperactiv pot face zgomot sau pot uda patul de mai multe ori. Cu toate acestea, nu se recomandă legarea pacientului sau plasarea unui cateter urinar în pacient. Acest lucru nu va face decât să-l facă mai anxios și să-i agraveze simptomele.

Familia sau persoanele cele mai apropiate pacientului ar trebui să continue să interacționeze cu pacientul și să facă mediul înconjurător confortabil pentru pacient. Unele eforturi care pot fi făcute pentru a ajuta la controlul simptomelor pacientului sunt:

  • Vorbiți pacientului în propoziții scurte și simple
  • Amintiți-i pacientului ora, data și situația care a avut loc la acel moment
  • Rămâneți calm când pacientul vorbește și nu vă certați cu el chiar dacă ceea ce se spune nu este clar sau nu are sens
  • Ajutați pacientul când mănâncă și bea
  • Aduceți acasă obiecte pe care pacientul le recunoaște
  • Aprindeți lumina noaptea, astfel încât pacientul să poată vedea starea din jurul său când se trezește

Complicații ale delirului

Delirul poate provoca complicații, în special la pacienții care au boli grave. Unele dintre complicații sunt:

  • Scăderea drastică a capacității de a-și aminti și de a gândi
  • Scăderea stării generale de sănătate
  • Vindecarea care nu merge bine după operație
  • Risc crescut de deces

Prevenirea delirului

Delirul este greu de prevenit. Cu toate acestea, riscul de a dezvolta delir poate fi redus. Unele dintre eforturile care pot fi făcute pentru a reduce factorii de risc pentru delir sunt:

  • Trăiți o dietă sănătoasă
  • Limitarea sau evitarea consumului de alcool
  • Luați medicamente conform recomandărilor medicului
  • Făcând exerciții în mod regulat

Pentru persoanele care prezintă un risc mai mare de a dezvolta delir, cum ar fi persoanele cu demență sau cei care sunt grav bolnavi, prevenirea delirului poate include:

  • Evitați schimbările semnificative de dispoziție sau crearea de zgomot
  • Adoptă un program de somn sănătos și regulat
  • Asigurați un dormitor cu iluminare bună
  • Crearea unei atmosfere calme și stabile

$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found