Otita externă - Simptome, cauze și tratament
Otita externă este o infecție a canalului urechii externe. Această afecțiune apare de obicei din cauza pătrunderii apei în ureche la baie sau înot și apa nu poate ieși, astfel încât starea canalului urechii devine umedă și declanșează creșterea bacteriilor.
Otita externă atacă canalul urechii externe, care este partea dintre canalul urechii și timpan. Această infecție este mai frecventă la înotători. Prin urmare, această boală este cunoscută și ca urechea înotatorului.
Cauzele otitei externe
Otita externă este de obicei cauzată de o infecție bacteriană Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa. Aceste bacterii se pot dezvolta în ureche din cauza:
- Starea canalului urechii care este prea umed, fie din cauza transpirației excesive, a vremii umede sau a apei prinse în ureche
- Canalul urechii este zgâriat sau format de vezicule, de exemplu din cauza zgârietării canalului urechii cu degetele, curățarea urechii cu bumbac, utilizare căști auriculare, sau folosiți un aparat auditiv
- Iritații sau reacții alergice, de exemplu din cauza utilizării produselor de îngrijire a părului sau a șampoanelor care intră accidental în canalul urechii
- Boli de piele care pot ataca canalul urechii, cum ar fi dermatita și psoriazisul
Otita externă poate fi de fapt cauzată și de o infecție fungică. Cu toate acestea, cazul este rar.
Factor de risc Otita externa
Unii factori care pot crește riscul unei persoane de a dezvolta otită externă sunt:
- Înotul, mai ales în locurile care conțin multe bacterii, cum ar fi în lacuri
- Are o formă îngustă a canalului urechii, deci poate face apă prinsă în ureche
- Curățarea urechii prea des sau prea tare, provocând zgârierea interiorului urechii
- Folosind un aparat auditiv sau căști auriculare
- Suferiți de alergii sau iritații ale pielii
Simptomele otitei externe
Persoanele cu otită externă simt de obicei simptome ușoare la început, cum ar fi:
- Mâncărime și roșeață în canalul urechii
- Secreții clare, inodore sau puroi din ureche
- Durere atunci când umflatura din fața canalului urechii (tragus) este apăsată sau când lobul urechii este tras
- Canalul urechii se simte plin și oarecum înfundat din cauza umflăturilor sau a prea multului lichid și ceară.
- Scăderea capacității de auz
- Mâncărime care se agravează
- Urechile sunt roșii și umflate
- Durere în ureche care iradiază spre față, gât și cap
- Ganglioni limfatici umflați în gât
- Canalul urechii total blocat
- Febră
Când să mergi la medic
Mergeți imediat la medic dacă aveți simptomele de mai sus, mai ales dacă durerea se agravează și este însoțită de febră. Prin examinarea și tratamentul precoce, puteți reduce riscul de complicații.
Diagnosticul de otită externă
Medicul ORL va întreba despre simptomele și obiceiurile pacientului, în special despre obiceiurile care prezintă riscul de a provoca otita externă. În continuare, medicul va trage de lobul urechii și va apăsa pe tragus, umflatura din fața urechii, pentru a vedea dacă pacientul simte durere.
Medicul se va uita, de asemenea, la canalul urechii și timpanul pacientului folosind un instrument special sub forma unui mic binoclu luminat numit otoscop. Această examinare va ajuta medicul să determine severitatea otitei externe.
Dacă este necesar, medicul va preleva o probă de lichid din canalul urechii pacientului pentru examinare în laborator. Prin această examinare, medicul poate determina tipul de bacterie care provoacă infecția și antibioticul potrivit pentru a ucide bacteriile.
Tratament extern al otitei
Medicul va curăța mai întâi canalul urechii pacientului, astfel încât picăturile pentru urechi să se infiltreze în toată zona infectată. Medicul poate folosi, de asemenea, o chiuretă sau un instrument special pentru a îndepărta ceara din interiorul urechii.
Medicamentele care pot fi utilizate pentru a trata otita externă includ:
- Corticosteroizi pentru tratarea inflamației
- Picături pentru urechi antibiotice sau antifungice pentru a ucide microorganismele care cauzează infecții
- Picături pentru a restabili nivelul de aciditate în urechea internă, astfel încât bacteriile să nu se poată dezvolta
- Analgezice, cum ar fi ibuprofenul, naproxenul și paracetamolul
- Luați antibiotice dacă infecția este severă și atacă pielea din jurul urechii.
Pentru a accelera procesul de vindecare, pacienții vor fi sfătuiți să evite următoarele activități:
- Înot sau scufundări
- Faceți un duș fără a închide mai întâi orificiul urechii
- Folosind un aparat auditiv sau căști auriculare înainte de a se vindeca complet
- Călătorind cu avionul
Complicații externe ale otitei
Dacă nu este tratată prompt, otita externă poate duce la următoarele complicații grave:
- Pierderea temporară a auzului, care de obicei se ameliorează după tratarea infecției
- Infecție pe termen lung (otita externă cronică), mai ales dacă infecția este cauzată de alergii, tipuri rare de bacterii sau o combinație de infecții bacteriene și fungice
- Infecția se răspândește la osul din jurul canalului urechii (otita externa necrozanta)
- Infecții ale țesutului conjunctiv și ale straturilor interioare ale pielii
Prevenirea otitei externe
Există mai multe măsuri care pot fi luate pentru a preveni otita externă, și anume:
- Folosiți protecție pentru urechi când faceți baie sau înotați, astfel încât apa să nu intre în ureche.
- Uscați exteriorul urechii după baie sau înot. Dacă vă intră apă în ureche, înclinați capul pentru a lăsa apa să iasă.
- Consultați-vă medicul înainte de a înota, dacă v-ați recuperat recent de o infecție a urechii sau ați suferit recent o intervenție chirurgicală la ureche.
- Nu introduceți obiecte care pot cauza tăieturi sau zgârieturi în mucoasa canalului urechii.
- Nu folosi bumbac pentru a curăța canalul urechii, deoarece va împinge murdăria mai adânc.