optimusveterinaria.com

Narcolepsia este o tulburare a sistemului nervos care provoacă somnolență excesivă în timpul zilei și adormit brusc fără să știe timpul și locul. Nu numai că poate interfera cu activitățile zilnice, dar această afecțiune poate, de asemenea, să dăuneze celui care suferă.

Narcolepsia poate fi însoțită de alte simptome, care includ: Paralizie in somn, halucinații și cataplexie, care este slăbiciune sau pierderea controlului asupra mușchilor feței, gâtului și genunchilor.

Narcolepsia care este însoțită de cataplexie se numește narcolepsie de tip 1, în timp ce cea care nu este însoțită de cataplexie se numește narcolepsie de tip 2.   

Cauzele narcolepsiei

Cauza exactă a narcolepsiei nu este cunoscută. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu narcolepsie au niveluri scăzute de hipocretină. Hipocretina este o substanță chimică din creier care controlează somnul. Se crede că cauza hipocretinei scăzute este o boală autoimună.

De asemenea, se crede că narcolepsia este cauzată de boli care afectează părțile creierului producătoare de hipocretină, cum ar fi:

• Tumoare pe creier
• Lovitură la cap
• Encefalită
• Scleroză multiplă

Pe lângă bolile de mai sus, există mai mulți factori care pot crește riscul de narcolepsie sau pot declanșa boli autoimune care să provoace narcolepsie și anume:

• 10–30 de ani
• Modificări hormonale, în special la pubertate sau menopauză
• Stres
• Schimbări bruște ale tiparelor de somn
• Infecții, cum ar fi o infecție bacteriană streptococică sau o infecție de gripă porcină
• Tulburări genetice ereditare

Simptomele narcolepsiei

Simptomele narcolepsiei pot apărea în câteva săptămâni sau se pot dezvolta lent de-a lungul anilor. Următoarele sunt cele mai frecvente simptome ale narcolepsiei:

• Somnolență excesivă în timpul zilei

  Persoanele cu narcolepsie sunt întotdeauna somnoroși în timpul zilei, le este greu să rămână treji și au probleme de concentrare.

• Atacul de somn

  Atacurile de somn care îi fac pe cei care suferă de narcolepsie să adoarmă oriunde și oricând brusc. Dacă narcolepsia nu este controlată, atacurile de somn pot apărea de mai multe ori pe zi.

• Cataplexie

  Cataplexia sau slăbiciunea bruscă a mușchilor se caracterizează prin membre moale, vedere dublă, cap și maxilarul scăzut și vorbire neclară. Această condiție poate dura de la câteva secunde până la câteva minute și este de obicei declanșată de anumite emoții, cum ar fi surpriza, furia, bucuria sau râsul. Pacienții suferă de obicei atacuri de cataplexie de 1-2 ori pe an.

• Suprapune sau Paralizie in somn

  Această afecțiune apare atunci când pacientul nu poate să se miște sau să vorbească atunci când este pe cale să se trezească sau începe să adoarmă.

• halucinaţie

  Persoanele cu narcolepsie pot uneori să vadă sau să audă lucruri care nu sunt reale, mai ales când merg la culcare sau se trezesc.

Pe lângă aceste simptome generale, narcolepsia poate fi însoțită și de alte simptome, cum ar fi:

• Tulburare de memorie
• Durere de cap
• Depresie
• Dorința de a mânca în exces
• Oboseală extremă și lipsă constantă de energie

Procesul de a dormi cu narcolepsie este diferit de cel al oamenilor normali. Există două faze în procesul normal de somn, și anume faza REM (miscare rapida a ochilor) și faza non-REM. Iată explicația:

Faza non-REM

Faza non-REM constă din trei etape care pot dura 5-15 minute fiecare. Iată pașii:

• Etapa 1, în care ochii s-au închis și nu se trezește ușor.
• Etapa 2, ritmul cardiac încetinește și temperatura corpului scade. Acest lucru indică faptul că organismul se pregătește pentru o etapă mai profundă de somn.
• Etapa 3, etapa în care cineva care doarme va fi mai greu să se trezească. Dacă se trezește, se va simți amețit pentru câteva minute.

faza REM

Faza REM apare după ce o persoană a adormit timp de 90 de minute. În această fază, ritmul cardiac și respirația se vor accelera. Faza REM va avea loc alternativ cu faza non-REM.

Prima fază a fazei REM va dura de obicei 10 minute, iar durata acesteia va continua să crească în etapele ulterioare până la ultima etapă care poate dura până la 1 oră.  

La persoanele cu narcolepsie, procesul de somn va intra imediat în faza REM, fie când pacientul se pregătește să doarmă, fie când este treaz și activ. Această condiție provoacă apoi simptomele narcolepsiei.

Când să mergi la medic

Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți somnolență excesivă în timpul zilei, care interferează cu activitățile zilnice. De asemenea, este recomandabil să consultați un medic dacă narcolepsia nu se ameliorează după tratament sau dacă apar noi simptome.  

Diagnosticul narcolepsiei

Ca prim pas în diagnostic, medicul va examina istoricul medical al pacientului și familia pacientului. Apoi, medicul va întreba despre obiceiurile și simptomele de somn ale pacientului.

Pentru a confirma diagnosticul, medicul va efectua, de asemenea, un examen fizic și alte teste, cum ar fi teste de tensiune arterială și analize de sânge. De asemenea, vor fi efectuate examinări suplimentare folosind unele dintre metodele de mai jos pentru a detecta severitatea afecțiunii:

1. Scala de somnolență Epworth (ESS)

În ESS, medicul va folosi un chestionar pentru a evalua probabilitatea ca pacientul să adoarmă în timp ce desfășoară diferite activități, cum ar fi stând, citește sau se uită la televizor. Scorurile chestionarului pot fi folosite ca referință pentru medici pentru a diagnostica și măsura severitatea afecțiunii.

2. Polisomnografie

În această metodă, medicul va monitoriza activitatea electrică a creierului (electroencefalografie), a inimii (electrocardiografie), a mușchilor (electromiografie) și a ochilor (electrooculografie) în timp ce pacientul doarme, prin plasarea de electrozi pe suprafața corpului pacientului.

3. Test de latență a somnului multiplu (MSLT)

MSLT este utilizat pentru a determina cât timp durează pacientului să adoarmă în timpul zilei. Pacienților li se va cere de mai multe ori să doarmă în timpul zilei și se va măsura cât timp îi ia pacientului să înceapă să adoarmă, precum și evaluarea fazei de somn.

Daca pacientul poate dormi usor si intra in faza de somn miscare rapida a ochilor (REM) rapid, atunci pacientul este cel mai probabil să aibă narcolepsie.

4. Măsurarea nivelului de hipocretină

Examinarea nivelurilor de hipocretină se efectuează folosind mostre de creier și lichid cefalorahidian (lichidul cefalorahidian) prelevate printr-o procedură de puncție lombară (Fig.punctie lombara), care aspiră lichid din coloana inferioară folosind un ac.

Tratamentul narcolepsiei

Nu există încă un remediu pentru narcolepsie. Scopul tratamentului este doar controlul simptomelor, astfel încât activitățile pacientului să nu fie perturbate.

Pentru narcolepsia ușoară, tratamentul se poate face prin schimbarea obiceiurilor de somn. Următoarele sunt câteva modalități pe care le puteți face pentru a reduce somnolența în timpul zilei și pentru a îmbunătăți calitatea somnului noaptea:

• Faceți mișcare în mod regulat timp de cel puțin 30 de minute în fiecare zi și nu o faceți prea aproape de ora de culcare. Se recomanda exercitii fizice cu cel putin 2 ore inainte de culcare.
• Evitați să mâncați mese grele înainte de culcare.
• Încercați să vă treziți dimineața și să vă culcați la aceeași oră în fiecare zi.
• Obișnuiește-te să dormi timp de 10-15 minute după prânz.
• Nu consumați cofeină și alcool și evitați fumatul înainte de culcare.
• Faceți lucruri care vă pot relaxa mintea înainte de culcare, cum ar fi să citiți sau să faceți o baie caldă.
• Faceți atmosfera și temperatura camerei cât mai confortabile.

Dacă simptomele sunt suficient de severe, pacientului trebuie să i se administreze medicamente. Medicamentul administrat va fi ajustat la severitatea, vârsta, istoricul medical, starea generală de sănătate și efectele secundare care pot fi cauzate.

Unele tipuri de medicamente utilizate pentru a ameliora simptomele narcolepsiei includ:

• Stimulante, cum ar fi metilfenidatul, pentru a stimula sistemul nervos central, ajutând astfel pacienții să rămână treji în timpul zilei
• Medicamente antidepresive triciclice, cum ar fi amitriptilina, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor cataplexiei
• Tipuri de antidepresive sinhibitori electivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI), pentru a suprima somnul, a ameliora simptomele de cataplexie, halucinații și Paralizie in somn
• Oxibat de sodiu, pentru prevenirea cataplexiei și ameliorarea somnolenței excesive în timpul zilei
• Pitolisant, pentru a ajuta la eliberarea histaminei în creier pentru a ameliora somnolența în timpul zilei

Complicații ale narcolepsiei

Narcolepsia poate provoca complicații care au un impact asupra fizicului și psihic al pacientului. Complicațiile posibile includ:

• Obezitatea

  Această afecțiune poate fi cauzată de tipare excesive de alimentație și de lipsa de mișcare din cauza somnului frecvent.

• Evaluarea negativă a mediului social

  De asemenea, narcolepsia poate face ca pacientul să obțină o evaluare negativă a mediului înconjurător. În acest caz, cel care suferă poate fi considerat leneș pentru că deseori adoarme.

• Vătămarea corporală

  Riscul de vătămare fizică poate apărea atunci când atacurile de somn apar în momente nepotrivite, cum ar fi atunci când conduceți sau gătiți.

• Concentrare și memorie afectate

  Narcolepsia care nu este tratată corespunzător poate duce la scăderea concentrării și a memoriei. Această condiție poate îngreuna pacienților să facă sarcini sau să lucreze la școală sau la birou.

Complicațiile narcolepsiei pot fi evitate făcând exerciții fizice regulate pentru a preveni obezitatea, nu conducând sau operați echipamente periculoase pentru a preveni rănirea și explicând celor din jur despre starea dumneavoastră pentru a evita judecățile negative.

Prevenirea narcolepsiei

Narcolepsia nu poate fi prevenită, dar medicația regulată poate ajuta la reducerea numărului de atacuri de somn care pot apărea. În plus, prin metodele menționate mai sus pentru a îmbunătăți calitatea somnului, se poate preveni și apariția simptomelor de narcolepsie.