optimusveterinaria.com

Pruritul este termenul medical pentru mâncărime care provoacă nevoia de a se zgâria. Pruritul nu este, în general, o afecțiune gravă, dar poate fi inconfortabil și poate duce la răni și infecții.

Pruritul este un simptom pe piele din cauza unei anumite boli sau afecțiuni. Deși apare pe piele, pruritul nu este cauzat doar de boli ale pielii, ci poate fi cauzat și de probleme ale altor organe sau sisteme de organe.      

Deși poate afecta toate grupele de vârstă, pruritul este mai frecvent la vârstnici. Acest lucru se datorează faptului că pielea tinde să se usuce odată cu vârsta.

Cauzele Pruritului

Pruritul nu este o boală, ci un simptom al unei alte boli sau afecțiuni. Pruritul apare atunci când nervii care transmit semnale de mâncărime în piele sunt stimulați și trimit aceste semnale creierului.

Există o varietate de afecțiuni care pot stimula mâncărimea. Chiar și așa, uneori cauza pruritului este dificil de cunoscut.

În funcție de partea afectată a corpului, pruritul poate fi împărțit în două tipuri, și anume:

Prurit local

Pruritul local este mâncărime care apare numai în anumite părți ale corpului. Acest tip de prurit apare în general din cauza iritației sau inflamației în zona pielii. Pe lângă mâncărime, pruritul va provoca de obicei o erupție cutanată.

Următoarea este o explicație suplimentară a cauzelor pruritului localizat:

1. Prurit din cauza afectiunilor pielii

Pruritul localizat apare, în general, ca urmare a unei boli sau tulburări la nivelul pielii. Unele boli de piele care pot provoca prurit, și anume:

• Piele uscată (xeroză)
• Mătreaţă
• Urticarie (urticarie)
• Psoriazis
• Dermatita atopica (eczema)
• Dermatita herpetiformă
• Dermatita seboreica
• Lichen plan
• Pemfigoid bulos
• Miliaria (căldură înțepătoare)
• Pitiriazisul roze

2. Prurit din cauza infecției

Infecțiile cutanate pot provoca, de asemenea, prurit localizat. Există mai multe cauze ale infecțiilor cutanate, și anume:

• Infecții virale, cum ar fi herpesul zoster
• Infecții parazitare, cum ar fi râia, păduchii și larva migrans cutanată
• Infecții fungice, cum ar fi puricii de apă, candidoza și pecingine
• Infecții bacteriene, cum ar fi foliculita și impetigo

3. Prurit din cauza alergiilor sau iritatiilor

Pruritul localizat poate rezulta din alergii sau iritații ale pielii. Unele lucruri care pot provoca alergii sau iritații ale pielii sunt:

• Săpun de baie care conține substanțe chimice dure, cum ar fi parfumuri și detergenți
• Ingredientele cosmetice, cum ar fi parfumul, vopseaua de păr și lacul de unghii
• Metal pe bijuterii
• Materiale de îmbrăcăminte, cum ar fi pânză de lână
• Utilizarea unguentelor

4. Prurit datorat anumitor expuneri

Pruritul local poate apărea și din cauza expunerii la mediul înconjurător, inclusiv:

• Lumina directă a soarelui
• Aer uscat
• Aer rece
• Zgârieturi (care provoacă dermatografie)
• Muscaturi de insecte

Pruritul localizat poate apărea și în absența unor probleme vizibile ale pielii. Această afecțiune este de obicei cauzată de o perturbare a nervilor care transmit semnale de mâncărime în zonă sau de-a lungul drumului acești nervi către coloana vertebrală. Exemple de afecțiuni care pot provoca acest tip de prurit sunt: scleroză multiplă și nervii ciupiți.

Prurit sistemic

Pruritul sistemic provoacă mâncărime pe tot corpul. Acest tip de prurit apare nu din cauza unei tulburări de piele, ci din cauza unei tulburări a sistemului din organism. Unele dintre aceste tulburări sunt:

• Alergie la medicamente, cum ar fi aspirina și opioide
• Tulburări metabolice, cum ar fi insuficiența renală cronică și bolile hepatice
• Tulburări ale sângelui, cum ar fi anemia cu deficit de fier și policitemia vera
• Tulburări endocrine, cum ar fi bolile tiroidiene și diabetul zaharat
• Cancer sau tumori, cum ar fi limfomul Hodgkin, leucemia și tumorile la plămâni, intestine sau creier
• Infecții virale, cum ar fi HIV și hepatita C
• Modificări hormonale datorate sarcinii sau menopauzei
• Utilizarea medicamentelor, cum ar fi inhibitorii ECA
• Tulburări mentale, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate, tulburare obsesiv-compulsive (TOC) și tricotilomania

Factori de risc de prurit

Există mai mulți factori care pot crește riscul de prurit și anume:

• in varsta
• Suferiți de alergii, eczeme sau astm
• Ai un sistem imunitar slab, de exemplu din cauza suferinței de HIV/SIDA sau cancer
• Este gravidă
• Suferiți de insuficiență renală sau faceți dializă
• Luarea de medicamente diuretice

Simptome de prurit

Principalul simptom al pruritului este o senzație de mâncărime pe piele. Mâncărimea poate apărea numai în anumite părți ale corpului, cum ar fi scalpul, brațele și picioarele. Cu toate acestea, mâncărimea poate fi simțită și pe tot corpul.

În plus, există și alte simptome care pot însoți apariția pruritului. În funcție de boală sau afecțiune care provoacă prurit, simptomele însoțitoare pot varia, inclusiv:

• Piele roșiatică
• Zgârieturi
• Bubite, pete sau vezicule
• Piele uscată până la crăpată
• Piele groasă sau solzoasă

Simptomele pot dura mult timp și se pot agrava. Mâncărimea se poate agrava atunci când este zgâriat, determinând persoana care suferă să-și dorească să se scarpine în continuare.

Când să mergi la medic

Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți simptome mai grave de prurit, cum ar fi:

• Mâncărimea durează mai mult de 2 săptămâni și nu se ameliorează nici după ce ai încercat să trateze
• Mâncărimea este atât de severă încât interferează cu activitățile zilnice, determinându-te să te trezești din somn sau să ai dificultăți de a adormi noaptea
• Mâncărimea apare brusc fără o cauză certă
• Mâncărimea apare pe tot corpul
• Mâncărime cu alte simptome, cum ar fi scădere în greutate, febră, transpirații nocturne, modificări ale urinării sau ale intestinului, oboseală și anxietate din cauza disconfortului cauzat de mâncărime

Dacă starea încă nu se îmbunătățește după 3 luni de tratament de la un medic, trebuie efectuată o examinare la un medic de medicină internă pentru a detecta prezența bolilor sau a altor afecțiuni care pot provoca prurit.

Diagnosticul de prurit

Diagnosticul de prurit se poate face punând întrebări legate de simptomele experimentate și istoricul medical al pacientului. De asemenea, va fi efectuată o examinare fizică amănunțită pentru a vedea direct starea pielii.

Dacă este necesar, medicul va efectua teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul. Unele dintre metodele de inspecție care pot fi efectuate sunt:

• Testare de alergie, pentru a vedea dacă mâncărimea este cauzată de un alergen.
• Teste de sânge, pentru a detecta afecțiuni care pot provoca mâncărime, cum ar fi anemie, afecțiuni ale tiroidei, hepatice sau renale.
• Teste de scanare, cum ar fi radiografiile toracice, pentru a detecta ganglionii limfatici măriți.
• Test pe tampon, pentru a determina cauza pruritului prin prelevarea unei probe de tampon din zona pielii cu mâncărime și examinarea acesteia în laborator.
• Biopsie cutanată, pentru a vedea starea țesutului cutanat cu mâncărime prin prelevarea unei mostre de piele și examinarea acesteia cu ajutorul unui microscop.

Tratamentul Pruritului

Tratamentul pruritului se bazează pe cauza și severitatea pacientului. Pruritul ușor poate fi gestionat, în general, cu eforturi independente la domiciliu, cum ar fi:

• Folosind creme sau lotiuni hidratante, in special cele care contin calamina sau mentol, pentru a calma mancarimea si pentru a preveni uscarea pielii
• Folosind șampon anti-mătreață, pentru a calma mâncărimea scalpului
• Folosiți protecție solară, pentru a preveni arsurile solare și deteriorarea pielii din cauza expunerii la soare
• Folosind săpun de baie și detergent ușor, pentru a preveni iritația pielii
• Faceți o baie cu apă caldă (nu apă fierbinte), pentru a calma mâncărimea
• Evitați anumite materiale de îmbrăcăminte care pot provoca mâncărimi, cum ar fi lâna și materialele sintetice
• Evitați căldura și folosiți aer condiționat și umidificator, pentru a menține mediul rece și umed
• Comprimarea zonei pielii cu mâncărime cu o cârpă rece sau cuburi de gheață, pentru a ameliora mâncărimea fără a fi nevoie să zgâriați pielea
• Evitați medicamentele care au potențialul de a provoca alergii sau mâncărimi pe piele
• Evitați să zgâriați zona cu mâncărime acoperind zona
• Faceți meditație sau consiliere cu un psiholog, pentru a gestiona orice stres sau anxietate pe care o puteți experimenta
• Asigurarea că organismul se odihnește suficient

Dacă pruritul nu se ameliorează în ciuda pașilor de mai sus, este indicat să consultați un medic. Tratamentele care pot fi administrate includ:

• Cremă cu corticosteroizi, pentru a calma mâncărimea și înroșirea pielii
• Antihistaminice, pentru a trata pruritul cauzat de urticarie
• Antidepresive triciclice, cum ar fi doxepina, pentru a trata pruritul cronic chiar dacă nu există simptome de depresie
• Fototerapie folosind expunerea la lumină ultravioletă, pentru a reduce mâncărimea
• Terapie cognitiv-comportamentală, pentru a ajuta pacienții să facă față stresului sau problemelor de sănătate mintală care declanșează prurit

Dacă mâncărimea experimentată de pacient este cunoscută a fi un simptom al unei alte boli, tratamentul se va referi la tratamentul bolii. Cu toate acestea, medicamentele topice precum loțiunea de calamină sau cremele cu corticosteroizi sunt, de asemenea, administrate pentru a calma mâncărimea.

Complicații pruriginoase

Pruritul poate fi foarte deranjant și poate reduce calitatea vieții pacientului. În plus, pot apărea și complicații dacă pacientul continuă să se scarpine pe pielea care mâncărime. Aceste complicații includ:

• Răni
• Infecţie
• Lichenificarea (îngroșarea pielii)
• Neurodermatita (lichen simplex)
• Prurigo
• Cicatrici negre

Prevenirea pruritului

Pruritul poate fi prevenit prin evitarea cauzei care stau la baza. La cei care suferă de alergii, pruritul poate fi evitat prin evitarea declanșatorilor de alergii sau luând în mod regulat medicamente pentru alergii. Între timp, la diabetici, menținerea sub control a nivelului de zahăr din sânge poate preveni pruritul.

În plus, menținerea pielii sănătoase și curate poate preveni și pruritul. Câteva lucruri care pot fi făcute sunt:

• Mâncați o dietă sănătoasă și echilibrată
• Satisfaceti nevoile de lichide ale organismului
• Utilizați în mod regulat cremă hidratantă pentru a preveni uscarea pielii
• Folosiți apă caldă când faceți duș, nu apă fierbinte
• Folosind protecție solară