optimusveterinaria.com

Stresul este reacția corpului care apare atunci când o persoană se confruntă cu o amenințare, presiune sau o schimbare. Stresul poate apărea și din cauza situațiilor sau gândurilor care fac o persoană să se simtă fără speranță, nervoasă, furioasă sau entuziasmată.

Această situație va declanșa răspunsul organismului, atât fizic, cât și psihic. Răspunsul organismului la stres poate include respirație și ritm cardiac rapid, rigiditate musculară și creșterea tensiunii arteriale.

Stresul este adesea declanșat de stresuri interioare, cum ar fi probleme în familie, relații sociale, dureri de inimă, dragoste neîmpărtășită sau probleme financiare. În plus, stresul poate fi declanșat și de presiunea muncii, încetarea raporturilor de muncă (PHK) sau boală. A avea un membru al familiei care este ușor stresat va face persoana respectivă mai predispusă la stres.

Toată lumea, inclusiv copiii, a experimentat stres. Această afecțiune nu aduce întotdeauna efecte negative și este în general doar temporară. Stresul se va termina atunci când condițiile care provoacă stres sau frustrare vor fi trecute.

Stresul prelungit poate interfera cu sănătatea fizică și poate slăbi sistemul imunitar. În plus, stresul poate provoca și tulburări ale sistemului digestiv și ale sistemului reproducător. Persoanele care se confruntă cu stres prelungit vor avea, de obicei, și tulburări de somn.

Simptome de stres

Simptomele care apar atunci când o persoană se confruntă cu stres pot varia, în funcție de cauză și de modul de reacție la acesta. Simptomele sau semnele de stres pot fi împărțite în:

• simptome emoționale, de exemplu, iritabilitate, frustrare, schimbări de dispoziție sau capricios, greu de calmat mintea, stima de sine scazuta si te simti singur, inutil, confuz si scapat de sub control, sa pari confuz, sa eviti alti oameni si depresie.
• simptome fizice, cum ar fi slăbiciune, amețeli, migrene, dureri de cap tensionate, indigestie (greață, diaree sau dificultăți la defecare), dureri musculare, palpitații, răceli și tuse frecvente, tulburări de somn, scăderea dorinței sexuale, tremurări ale corpului, țiuit în urechi, frig complicilor și transpirație sau gura uscată și dificultăți la înghițire. Stresul la femei poate provoca, de asemenea, plângeri sau tulburări menstruale.
• simptome cognitive, de exemplu, uitați adesea, întâmpinați dificultăți în a acorda atenție, fiți pesimiști, aveți o perspectivă negativă și luați decizii proaste.
• simptome comportamentale, de exemplu, să nu dorești să mănânce sau să mănânci în exces, să eviți responsabilitatea și să manifesti atitudini nervoase, cum ar fi să muști unghiile sau să mergi înainte și înapoi, să fumezi și să consumi alcool în exces.

Cauzele stresului

Atunci când o persoană se confruntă cu afecțiuni care declanșează stres, organismul va reacționa în mod natural, și anume eliberând hormoni numiți cortizol și adrenalină. Această reacție este de fapt bună pentru a ajuta pe cineva să se confrunte cu o situație periculoasă sau amenințătoare, astfel încât să poată ieși din situație.

Există diverse situații sau evenimente care pot declanșa stres, inclusiv:

• Nu ai un loc de muncă
• Povara la locul de munca
• Va avea un interviu de angajare
• Nu rămâne niciodată însărcinată când ai fost căsătorită suficient de mult
• Îngrijorat că nu pot avea grijă de copii
• Cearta cu partenerul
• Relație proastă cu șeful
• Deveniți o victimă a hărțuirii
• Se va căsători sau divorța
• Evacuat de acasă
• Treci prin procesul judiciar
• Suferind de o boală gravă sau incurabilă.

Stresul este greu de evitat. Așadar, cel mai important este cum să faci față stresului, pentru că dacă stresul apare prelungit, poate cauza probleme de sănătate.

Diagnosticul și managementul stresului

Dacă o persoană nu poate face față bine stresului și stresul devine prelungit, este indicat să consultați un psihiatru. Mai ales atunci când stresul este experimentat în mod repetat pentru a provoca simptome fizice.

Prin ședințe de consiliere, medicul psihiatru va afla declanșatorul, astfel încât să se poată stabili tratamentul. Dacă stresul a afectat activitatea organelor interne, medicul psihiatru va recomanda examinări de sprijin, precum analize de laborator sau înregistrări cardiace.

După evaluarea problemei, a stării psihice și a stării fizice a pacientului, medicul psihiatru va determina acțiunea de tratament adecvată. Accentul managementului stresului este de a schimba perspectiva și răspunsul pacientului la situațiile care provoacă stres.

Metodele de management al stresului includ modificări ale stilului de viață, tehnici de relaxare și psihoterapie.

Aceste modificări ale stilului de viață includ:

• Fă sport regulat
• Implementați o dietă echilibrată
• Limitarea consumului de cofeină
• Evitarea consumului de alcool și droguri
• Destul somn
• Fă activități distractive, cum ar fi vizionarea de programe pe internet, cum ar fi videoclipuri mukbang.

Pe lângă schimbările stilului de viață, eforturile de gestionare a stresului pot fi făcute și prin tehnici de relaxare care pot ameliora stresul, cum ar fi meditația, aromaterapia sau yoga.

În psihoterapie, psihiatrul va încerca să-i insufle pacientului să aibă întotdeauna o perspectivă pozitivă în toate condițiile. În plus, psihiatrul va cere pacientului să-și facă obiective în viață, începând cu obiective ușor de atins. Aceasta psihoterapie se va face in mai multe sedinte.

Nu ezitați să consultați un psihiatru dacă simțiți că vă confruntați cu un stres prelungit.