optimusveterinaria.com

Șocul neurogen este o afecțiune în care sângele nu poate curge normal către țesuturile corpului din cauza leziunilor sistemului nervos. Dacă nu este tratat, șocul neurogen poate fi fatal. Prin urmare, este necesară identificarea precoce și tratamentul prompt.

Șocul neurogen, cunoscut și sub denumirea de șoc vasogen, apare de obicei ca urmare a leziunii măduvei spinării. Leziunea provoacă afectarea funcției simpatice a sistemului nervos, care este funcția care reglează ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația.

Dacă sistemul nervos simpatic nu poate funcționa corect, tensiunea arterială din organism poate scădea drastic brusc (șoc), astfel încât circulația sângelui în întregul corp să nu devină optimă. Ca urmare, apar leziuni în diferite țesuturi ale corpului.

Cauzele șocului neurogen

Șocul neurogen apare din cauza leziunilor sistemului nervos care provoacă tulburări ale funcției simpatice. Sistemul nervos simpatic funcționează pentru a întări bătăile inimii, crește tensiunea arterială și fluxul și lărgește tractul respirator.

Atunci când sistemul nervos simpatic nu funcționează, vasele de sânge sunt dilatate astfel încât nu pot încuraja fluxul de sânge în întregul corp. Acest lucru determină o scădere a tensiunii arteriale, care este urmată de o scădere a fluxului sanguin către celule, țesuturi și organe.

Leziunile sistemului nervos sunt în general cauzate de leziuni sau traumatisme ale măduvei spinării. Trauma poate rezulta din răni prin împușcătură, accidente de circulație sau răni sportive.

Leziunile măduvei spinării care provoacă șoc neurogen pot fi împărțite în două tipuri și anume:

• Leziune primară a măduvei spinării, care este o leziune a sistemului nervos care apare la scurt timp după leziune
• Leziune secundară a măduvei spinării, care este o leziune a sistemului nervos care are loc la câteva ore sau zile după leziune

Pe lângă leziunile măduvei spinării, mai multe alte afecțiuni sau boli care pot provoca, de asemenea, șoc neurogen:

• Utilizarea medicamentelor care afectează funcția nervului simpatic
• Lipsa de oxigen la creier, de exemplu din cauza unui accident vascular cerebral
• Hemoragia subarahnoidiană
• Meningita (inflamația mucoasei creierului)

Deși foarte rar, șocul neurogen poate rezulta și din convulsii în epilepsie, sindrom Guillain-Barre și hernii cerebrale. Unele proceduri apropiate de coloana vertebrală, precum intervenția chirurgicală sau administrarea de anestezie, pot provoca, de asemenea, șoc neurogen.

Simptomele șocului neurogen

Șocul neurogen este o situație de urgență caracterizată printr-o scădere simultană a semnelor vitale și anume:

• Scăderea tensiunii arteriale (tensiunea sistolica <100 mmHg)
• Scăderea ritmului cardiac (puls <60 bătăi pe minut)
• Scăderea temperaturii corpului (temperatura <36,5°C)

Aceste semne sunt de obicei urmate de următoarele simptome:

• Ameţit
• Greață
• Gag
• Vedere goală
• Slab
• Transpirație excesivă
• Agitat
• piele palida

În condiții mai severe, pacienții pot prezenta și alte simptome, cum ar fi:

• Greu de respirat
• Dureri în piept
• Slăbiciune
• Buze și degete albastre (cianoză)
• Pulsul este greu de simțit
• Tremurând

Când să mergi la medic

Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți simptomele șocului neurogen menționat mai sus, de exemplu dacă aveți o leziune a măduvei spinării însoțită de greață sau amețeli și dureri în piept.

Este important să rețineți, nu așteptați ca simptomele să se agraveze. Șocul neurogen este o afecțiune periculoasă și poate fi fatală, așa că este necesar un tratament cât mai devreme posibil.

Diagnosticul șocului neurogen

Șocul neurogen este o afecțiune de urgență care trebuie tratată imediat pentru a evita consecințele fatale. Diagnosticul se face rapid prin solicitarea unui istoric al evenimentelor înainte de producerea șocului și efectuarea unei examinări rapide a semnelor vitale. După aceea, tratamentul de urgență va fi efectuat până când starea pacientului este stabilă.

După ce starea pacientului s-a stabilizat, medicul va efectua investigații suplimentare pentru a determina cauza șocului neurogen, cum ar fi:

• Scanare CT, pentru a vedea starea coloanei vertebrale și pentru a detecta sângerări sau alte leziuni
• RMN, pentru a vedea starea măduvei spinării sau a creierului pentru a vedea orice anomalii

Tratamentul șocului neurogen

Șocul neurogen trebuie tratat imediat pentru a evita afectarea permanentă a organelor. Tratamentul de urgență are ca scop stabilizarea semnelor vitale ale pacientului, cum ar fi tensiunea arterială, frecvența cardiacă și respirația, și să evite rănirea sau deteriorarea ulterioară.

În șocul neurogen cauzat de leziunea măduvei spinării, tratamentul începe prin reducerea la minimum a modificărilor în poziția corpului pacientului sau prin imobilizarea acestuia. Acest lucru are scopul de a preveni deteriorarea ulterioară a sistemului nervos.

Dacă este necesar, medicul va efectua următoarele acțiuni:

• Atașați un suport la căile respiratorii ale pacientului și oferiți suport de oxigen
• Creșteți tensiunea arterială prin administrarea de lichide intravenoase și medicamente pentru îngustarea vaselor de sânge, cum ar fi dopamina, norepinefrină, epinefrinăși vasopresină
• Creșteți ritmul cardiac prin administrarea medicamentului atropină.

Tratamentul suplimentar va fi efectuat după identificarea cauzei șocului neurogen. În șocul neurogen cauzat de traumatismele coloanei vertebrale, se va efectua o intervenție chirurgicală a coloanei vertebrale pentru a repara afectarea măduvei spinării care a fost rănită.

Complicațiile șocului neurogen

Șocul neurogen poate provoca leziuni permanente organelor sau țesuturilor corpului care nu primesc o aprovizionare adecvată cu sânge. Acest lucru poate apărea simultan în toate organele, astfel încât poate provoca moartea.

Prevenirea șocului neurogen

Cel mai bun mod de a preveni șocul neurogen este de a evita cauza de bază. O modalitate prin care se poate face este de a preveni rănirea măduvei spinării, de exemplu:

• Conduceți cu atenție, cum ar fi purtând întotdeauna centura de siguranță și nu conduceți când sunteți beat sau somnoros
• Verificați întotdeauna adâncimea apei înainte de a sări în apă
• Evitați riscul de cădere
• Aveți grijă când faceți exerciții, de exemplu purtând protecție adecvată