optimusveterinaria.com

Este posibil ca unii oameni să nu știe care este funcția diafragmei. Septul dintre torace și abdomen joacă un rol important în procesul respirator. Deoarece diafragma este atât de importantă în respirație, întreruperea diafragmei poate provoca dificultăți de respirație.

Diafragma este principalul mușchi folosit la respirație. Acest mușchi este situat sub plămâni și inimă, care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală. Diafragma are forma unui dom care se poate mișca în sus și în jos odată cu procesul de respirație umană.

Dacă diafragma slăbește, performanța sa devine ineficientă și va interfera cu funcționarea sistemului respirator în ansamblu.

Cunoașterea diferitelor funcții ale diafragmei

Când inhalați, mușchii respiratori din cavitatea toracică se extind, iar diafragma se contractă și devine mai plată. Acest lucru facilitează trecerea aerului sau oxigenului în plămâni, deoarece presiunea din cavitatea toracică va scădea brusc.

Între timp, atunci când expirați, diafragma se relaxează și reduce dimensiunea plămânilor. Acest lucru poate face ca presiunea aerului din cavitatea toracică să crească și să curgă aerul.

Pe lângă faptul că este utilă în funcția respiratorie, diafragma vă poate ajuta și la vărsături, urinare și defecare, prin creșterea presiunii în cavitatea abdominală.

Diafragma poate preveni, de asemenea, refluxul gastroesofagian sau creșterea acidului gastric în esofag prin menținerea presiunii asupra esofagului.

Cum să respiri bine folosind diafragma

Știați că cel mai bun mod de a respira nu este să vă folosiți mușchii pieptului, ci să vă extindeți diafragma?

Respirația cu diafragma ajută plămânii să devină mai mari, astfel încât să poată fi absorbit mai mult aer. În plus, respirația cu diafragma poate reduce nevoia de oxigen și poate consuma mai puțină energie respirand.

Iată cum să respirați cu diafragma optimă:

• Întindeți-vă pe spate și puneți o mână pe burtă și cealaltă pe piept.
• Inspirați încet pe nas până când stomacul se mișcă în sus. Asigurați-vă că mâna care este pe piept nu se mișcă.
• Strângeți mușchii abdominali și lăsați-i să cadă în timp ce expirați prin buzele strânse.

Acest exercițiu de respirație diafragmatică se face de cel puțin 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi. La început, respirația în acest fel va fi obositoare. Cu toate acestea, exersând și făcând-o în mod regulat, te vei obișnui și îți va fi mai ușor să respiri cu diafragma.

Tulburări ale diafragmei care pot apărea

La fel ca și alte organe ale corpului, diafragma poate experimenta interferențe. Următoarele sunt câteva dintre tulburările care pot apărea la nivelul diafragmei:

hernie hiatala

O hernie hiatală apare atunci când o parte a organelor abdominale coboară în cavitatea toracică printr-o deschidere a diafragmei. Această boală este mai frecventă la persoanele obeze și la persoanele peste 50 de ani.

Cauza exactă a herniei hiatale nu este cunoscută. Cu toate acestea, există mai multe lucruri despre care se crede că declanșează apariția acestei boli, și anume:

• Slăbirea diafragmei odată cu vârsta
• A avea o leziune în zona din jurul diafragmei
• Primirea unei presiuni continue și intense asupra mușchilor din jurul diafragmei, cum ar fi atunci când tușiți, vărsăturile, defecarea, exercițiile fizice sau ridicarea obiectelor grele

Hernie diafragmatică congenitală

Hernie diafragmatică congenitală sau hernie diafragmatică congenitală (CDH) apare atunci când diafragma nu este complet formată în uter și face ca o parte din conținutul stomacului să iasă în cavitatea toracică. Organele abdominale care se deplasează spre piept pot ocupa ulterior spațiul în care ar trebui să fie plămânii.

Efectele pe termen lung ale CDH pot fi inexistente. Cu toate acestea, copiii cu CDH sunt expuși riscului de a dezvolta probleme pulmonare cronice la o vârstă fragedă, pneumonie, BPOC și complicații la nivelul sistemului digestiv.

Paralizia diafragmei

Când există leziuni ale nervilor care reglează mușchii respiratori, inclusiv diafragma, apare o afecțiune cunoscută sub numele de paralizie diafragmatică. Unele afecțiuni care pot provoca paralizie diafragmatică sunt sindromul Guillain-Barré, leziuni ale măduvei spinării și scleroză multiplă.

Această tulburare poate provoca întreruperea procesului respirator și chiar insuficiență respiratorie. Prin urmare, dacă aveți simptome de paralizie diafragmatică, cum ar fi dificultăți de respirație, obosiți ușor când faceți activități și dificultăți de somn, consultați imediat un medic pentru tratament suplimentar.

Anomaliile diafragmatice sunt depistate precoce, pot fi tratate înainte de a provoca complicații. În plus, puteți aplica mai multe modalități de a menține o diafragmă sănătoasă, cum ar fi limitarea alimentelor care declanșează refluxul de acid, consumul de porții mici și încălzirea înainte de antrenament.

Tulburările diafragmei pot fi periculoase pentru sănătatea generală. Prin urmare, consultați un medic dacă aveți dificultăți de respirație, dureri în piept sau alte simptome care indică probleme cu diafragma.