Comă - Simptome, cauze și tratament

virgula este nivelul cel mai profund cand cinevainconştient. Pacienți în comă nu pot răspunde la mediu deloc.

Persoanele aflate în comă nu se vor mișca, nu vor scoate sunete, darămite să-și deschidă ochii, chiar dacă sunt ciupite. Spre deosebire de leșin, care are loc doar temporar, cei care suferă de comă suferă pierderea conștienței pentru o lungă perioadă de timp.

Coma apare din cauza leziunilor unei părți a creierului, fie temporar, fie permanent. Cauzele leziunilor cerebrale sunt foarte diverse, de exemplu accident vascular cerebral, leziuni grave ale capului, infecție sau tumoră. Identificarea cauzei comei este foarte importantă pentru medici pentru a determina etapele tratamentului.

MotivComă

Coma apare din cauza leziunilor unei părți a creierului. Partea a creierului care este afectată în cei care suferă de comă este partea care reglează conștiința unei persoane. Prejudiciul poate apărea pe termen scurt sau pe termen lung.

Există mai multe afecțiuni care pot provoca leziuni ale creierului și pot duce la comă, inclusiv:

  • lovituri.
  • Leziune gravă la cap.
  • Glicemia prea mare sau prea scăzută.
  • Infecții ale creierului, de exemplu meningită și encefalită.
  • Intoxicații, de exemplu cu monoxid de carbon sau metale grele.
  • Supradozaj de alcool sau droguri.
  • Lipsa oxigenului, de exemplu după un atac de cord sau înec.
  • Convulsii.
  • Tumori în creier.
  • Insuficiență hepatică (comă hepatică).
  • Dezechilibrul nivelului de sare din sânge.

Simptome de comă

Principalul simptom al comei este scăderea stării de conștiență, care se caracterizează prin pierderea capacității de a gândi și nu răspunde la mediul înconjurător. Persoanele aflate în comă nu pot să se miște sau să emită sunete, cu atât mai puțin să deschidă ochii.

Această afecțiune apare chiar dacă pacientului i s-a dat un stimul, cum ar fi să fie ciupit puternic. Chiar dacă există un răspuns, răspunsul este doar minim, de exemplu doar un geamăt mic când este ciupit.

O persoană aflată în comă poate uneori să respire și să aibă o frecvență cardiacă regulată. Cu toate acestea, adesea cei care suferă de comă sunt deja pe un aparat de respirație sau au primit medicamente pentru ritmul cardiac.

Când să mergi la medic

Coma este o afecțiune de urgență care necesită asistență medicală imediată. Această afecțiune poate apărea brusc sau treptat. Consultați imediat un medic dacă aveți un accident, mai ales dacă există o lovitură în cap.

În plus, consultați-vă în mod regulat cu medicul dumneavoastră dacă aveți o boală care riscă să provoace o comă, cum ar fi diabetul.

Dacă găsiți o persoană care este inconștientă sau are conștiința scăzută, căutați imediat ajutor în timp ce acordați primul ajutor. Câțiva pași de prim ajutor care pot fi luati înainte de sosirea ajutorului medical sunt:

  • Verificați respirația și pulsul în gâtul persoanei, dacă nu respiră sau nu puls, efectuați resuscitare cardiopulmonară.
  • Slăbiți hainele.
  • Dacă persoana sângerează abundent, acoperiți și aplicați presiune pe zona care sângerează, astfel încât să nu piardă prea mult

Diagnosticul de coma

Când un pacient este adus la spital în stare inconștientă, medicul va lua măsuri pentru a se asigura că starea lui este stabilă. Apoi medicul va evalua nivelul de conștiență al pacientului, și anume prin:

  • Evaluați dacă pacientul poate deschide ochii
  • Evaluați dacă pacientul poate scoate un sunet
  • Evaluați dacă pacientul poate efectua mișcarea

În timpul examinării, medicul va oferi diverși stimuli, cum ar fi lumina în ochi, atingerea și presiunea asupra anumitor părți ale corpului pentru a evalua răspunsul, precum și stimularea durerii prin ciupirea pacientului.

Medicul va atribui apoi o valoare ajustată la Scala de Comă Glasgow (GCS), pentru a determina nivelul de conștiență al pacientului. Coma este cea mai mică valoare a nivelului de conștiință.

După aceea, medicul va afla cauza comei și a altor anomalii experimentate de pacient, examinând:

  • Modelul de respirație.
  • Temperatura corpului.
  • Ritmul cardiac și tensiunea arterială.
  • Semne ale unei răni la cap.
  • Afecțiuni ale pielii, cum ar fi prezența sau absența unei erupții cutanate și o culoare galbenă, palidă sau albăstruie a pielii.

Medicul va cere informatii si familiei pacientului sau persoanelor care ii cunosc starea inainte de a intra in coma. Unele dintre lucrurile pe care medicul le va întreba sunt:

  • Istoricul medical al pacientului, de exemplu dacă a avut vreodată diabet.
  • Modul în care pacientul și-a pierdut cunoștința, lent sau brusc.
  • Simptome înainte ca pacientul să intre în comă, cum ar fi dureri de cap, convulsii sau vărsături.
  • Medicamentele utilizate înainte ca pacientul să intre în comă.
  • Comportamentul pacientului înainte de a intra în comă.

Pentru a determina cauza comei și a determina tratamentul adecvat, medicul trebuie să efectueze o examinare mai detaliată. Examenul poate fi sub forma:

RMN și CT scanează

Prin această scanare, un medic poate vedea o imagine clară a stării creierului, inclusiv a trunchiului cerebral. Examinarea prin RMN și scanare CT a fost efectuată pentru a determina cauza comei pacientului.

Test de sange

Nivelurile de hormoni tiroidieni, de zahăr din sânge și de electroliți ale pacientului vor fi verificate printr-un test de sânge. Scopul este de a determina prezența declanșatorilor de comă, cum ar fi supradozajul cu alcool sau droguri, tulburările electrolitice, otrăvirea cu monoxid de carbon, tulburările metabolice (cum ar fi diabetul) și tulburările hepatice.

Electroencefalografia sau EEG

Această examinare se face prin măsurarea activității electrice din creier. Examenul EEG urmărește să determine dacă coma este declanșată de o tulburare electrică a creierului.

Punctie lombara

Această examinare se face pentru a preleva o probă de lichid măduvei spinării, prin străpungerea golului dintre vertebrele din partea inferioară a spatelui. Din proba de lichid, se poate observa că există o infecție în măduva spinării și creier, care poate provoca o comă.

Tratamentul pentru coma

Pacienții aflați în comă vor fi tratați în secția de terapie intensivă, astfel încât starea lor să poată fi monitorizată intensiv. În timp ce sunt tratați în UTI, bolnavii de comă pot fi echipați cu aparate de respirație pentru a-și menține ritmul respirator.

Pacienții aflați în comă vor fi, de asemenea, plasați pe sonde de hrănire și picurare intravenoasă pentru a introduce nutrienți și medicamente. În plus, medicul va instala și un monitor de ritm cardiac și un cateter urinar.

Pe lângă tratamentul de susținere ca mai sus, tratamentul de comă este, de asemenea, administrat pentru a trata cauza. Medicii vor administra antibiotice dacă coma apare din cauza infecției la creier. Infuziile de zahăr pot fi administrate și pentru a trata hipoglicemia.

Pentru a reduce umflarea creierului, medicii pot efectua o intervenție chirurgicală. Dacă există convulsii, medicul vă va administra medicamente anticonvulsivante.

Șansa de recuperare a pacientului depinde de severitatea cauzei și de răspunsul pacientului la tratament. Când un pacient se trezește din comă, medicii nu pot prezice, dar cu cât coma durează mai mult, șansele ca pacientul să se trezească sunt în general mai mici.

A se recupera din kbunica

Recuperarea conștienței la o persoană în comă are loc de obicei treptat. Există unii pacienți care se pot recupera complet din comă fără să se confrunte cu cea mai mică dizabilitate. Alții sunt treji, dar cu o scădere a funcției creierului sau a anumitor părți ale corpului, chiar paralizie.

Pacienții care suferă de dizabilități după o comă trebuie să primească tratament suplimentar printr-o varietate de terapii, inclusiv fizioterapie, psihoterapie și terapie ocupațională.

Complicații în comă

Ca urmare a stării întinse prea mult timp, persoanele care suferă de comă pot suferi diverse complicații, cum ar fi:

  • răni pe spatele corpului (ulcere de decubit)
  • Pneumonie
  • Infecții ale tractului urinar
  • Tromboză venoasă profundă

Prevenirea comei

Principala prevenire a comei este tratarea bolii care vă expune riscul de comă. Persoanele care suferă de boli cu risc de comă, cum ar fi diabetul sau bolile hepatice, trebuie să se prezinte în mod regulat la un medic, pentru ca starea lor să poată fi monitorizată.

Pentru a evita o comă în urma unei răni la cap, aveți grijă când mergeți, lucrați și conduceți un vehicul. Dacă desfășurați activități sau lucrări care riscă să vă provoace căderea sau să fiți lovit, utilizați echipament individual de protecție conform recomandărilor de siguranță în muncă.

Conduceți în siguranță și purtați centura de siguranță dacă conduceți o mașină sau o cască dacă mergeți cu motocicleta. Dacă aveți o lovitură în cap, consultați imediat un medic pentru a vă asigura că nu există interferențe cu creierul.


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found