optimusveterinaria.com

Sindromul Cushing este o colecție de simptome care apar din cauza nivelurilor prea ridicate ale hormonului cortizol din organism. Aceste simptome pot apărea brusc sau treptat și se pot agrava dacă nu sunt tratate.

Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale. Acest hormon are multe funcții importante pentru organism, inclusiv menținerea funcției inimii și a vaselor de sânge, reducerea inflamației și controlul tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr din sânge.

Cu toate acestea, niveluri prea ridicate ale hormonului cortizol (hipercortizolism) în sindromul Cushing pot provoca diverse tulburări în organism. În plus, această afecțiune poate crește și riscul de boli cronice, inclusiv diabet de tip 2.

Cauzele sindromului Cushing

Nivelurile ridicate ale hormonului cortizol în sindromul Cushing pot fi cauzate de factori din afara corpului (externi) sau din interiorul corpului (interni). Iată explicația:

Cauze externe ale sindromului Cushing

Cea mai frecventă cauză a sindromului Cushing este utilizarea corticosteroizilor în doze mari sau pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru se poate întâmpla deoarece corticosteroizii au același efect ca și hormonul cortizol.

Medicamentele corticosteroizi care provoacă adesea sindromul Cushing sunt medicamente care se administrează pe cale orală și se injectează. Cu toate acestea, în cazuri rare, corticosteroizii inhalatori și topici pot provoca, de asemenea, sindromul Cushing, mai ales atunci când sunt utilizați în doze mari.

Cauzele interne ale sindromului Cushing

Sindromul Cushing poate apărea și din cauza nivelurilor ridicate de hormon adrenocorticotrop (ACTH), un hormon care reglează formarea hormonului cortizol. Nivelurile excesive de ACTH pot fi cauzate de:

• Tumori în glanda pituitară sau pituitară
• Tumori în pancreas, plămâni, glanda tiroidă sau glanda timus
• Tumori în glandele endocrine asociate cu ereditatea
• Boli ale glandelor suprarenale, cum ar fi o tumoare la nivelul cortexului suprarenal (adenom suprarenal)

Factorii de risc pentru sindromul Cushing

Sindromul Cushing este mai expus riscului la adulții cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Cu toate acestea, este posibil ca această afecțiune să apară la copii. În plus, sindromul Cushing este de trei ori mai probabil să afecteze femeile decât bărbații.

Sindromul Cushing este mai probabil să apară la persoanele care trebuie să primească medicamente cu corticosteroizi pe termen lung. Exemplul este:

• Pacienții de astm cronic
• Pacienții de artrită reumatoidă
• Pacienții de lupus
• Beneficiar de transplant de organe

Simptomsindromul Cushing

Simptomele experimentate de persoanele care suferă de sindromul Cushing depind de nivelurile ridicate de cortizol din organism. Simptomele includ:

• Creștere în greutate
• Acumularea de grăsime, în special la nivelul umerilor (cocoașă de bivol) si fata (fata lunii)
• dungi violet-roșiatice (striuri) pe pielea abdomenului, coapselor, sânilor sau brațelor
• Subțierea pielii, astfel încât pielea devine ușor de învinețit
• Rănile sau mușcăturile de insecte de pe piele sunt greu de vindecat
• cos
• slabiciune musculara
• Slab
• Depresie, anxietate sau iritabilitate
• Tulburare de memorie
• Tensiune arterială crescută
• Durere de cap
• Pierderea osoasă
• Tulburări de creștere la copii

La femei, sindromul Cushing poate face menstruația neregulată sau întârziată și poate provoca simptome de hirsutism, care este părul care crește gros pe față sau alte părți care de obicei cresc doar la bărbați.

Între timp, la bărbați, alte plângeri care pot apărea din cauza sindromului Cushing sunt scăderea dorinței sexuale, afectarea fertilității și impotența.

Când să mergi la medic

Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți simptomele de mai sus, mai ales dacă urmați un tratament cu corticosteroizi în doze mari. Este important să ne amintim că, cu cât sindromul Cushing este tratat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de vindecare.

Diagnosticul sindromului Cushing

Medicul va întreba pacientul despre simptomele experimentate și istoricul medicamentelor care sunt consumate în mod obișnuit. După aceea, medicul va efectua un examen fizic amănunțit pentru a căuta semne ale sindromului Cushing la pacient.

Pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte posibile boli, medicul va efectua teste suplimentare, cum ar fi:

• Examinarea probelor de urină și a salivei de 24 de ore pe timp de noapte, pentru a măsura nivelul hormonului cortizol
• Examinarea nivelului hormonului cortizol din sânge, se poate face cu introducerea unei doze mici de dexametazonă noaptea, pentru a vedea dacă nivelul de cortizol al pacientului va scădea dimineața.
• Scanați cu o tomografie computerizată sau RMN, pentru a vedea dacă există o tumoare pe glanda suprarenală sau pe glanda pituitară
• Testați o probă de sânge prelevată din sinusul petrozal, care este un vas de sânge în jurul glandei pituitare, pentru a determina dacă sindromul Cushing este cauzat de o tulburare a glandei pituitare sau nu

Tratamentul sindromului Cushing

Tratamentul sindromului Cushing are ca scop reducerea nivelului de cortizol din organism. Metoda de tratament aleasă va fi adaptată cauzei subiacente.

Următoarele sunt câteva dintre metodele de tratament pe care medicii le pot folosi pentru a trata sindromul Cushing:

• Reduceți treptat doza de corticosteroizi sau înlocuiți corticosteroizii cu alte medicamente, dacă sindromul Cushing este cauzat de utilizarea ridicată sau pe termen lung a corticosteroizilor
• Supus unei proceduri chirurgicale pentru a îndepărta tumora, dacă sindromul Cushing este cauzat de o tumoare
• Efectuați proceduri de radioterapie (radioterapie), dacă mai rămâne o tumoare după intervenție chirurgicală sau dacă intervenția chirurgicală nu poate fi efectuată
• Administrați medicamente pentru a controla nivelurile de cortizol, cum ar fi ketoconazol, metiraponă, mitotan și mifepristonă, dacă intervenția chirurgicală și radioterapia sunt ineficiente în tratarea pacientului.

Tratamentul sindromului Cushing poate afecta alți hormoni produși de glandele suprarenale. Prin urmare, în unele cazuri, pacienții trebuie să primească terapie de substituție hormonală.

Complicațiile sindromului Cushing

Dacă este lăsat netratat, sindromul Cushing poate duce la complicații grave, cum ar fi:

• Depresie severa
• Diabet
• Colesterol ridicat
• Usor de infectat
• Pierderea osoasă (osteoporoză) și fracturi
• Pierderea masei musculare
• Cheaguri de sânge în picioare sau plămâni
• Infarct
• accident vascular cerebral
• Moarte

Prevenirea sindromului Cushing

Sindromul Cushing asociat cu tumori este dificil de prezis și prevenit. Cu toate acestea, sindromul Cushing cauzat de doze mari sau de utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor poate fi redus prin efectuarea unor controale regulate la medicul dumneavoastră pentru a vă verifica starea de sănătate și nivelul hormonilor din organism.