optimusveterinaria.com

Disfagia este dificultăți la înghițire. Când vă confruntați cu disfagie, procesul de canalizare a alimentelor sau băuturii din gură în stomac va necesita un efort mai mare și un timp mai lung.

Pacienții cu disfagie vor avea dificultăți la înghițire, care pot fi însoțite de durere la înghițire, sufocare sau tuse când mănâncă și beau sau arsuri la stomac. Disfagia poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni, variind de la un blocaj la nivelul esofagului, tulburări musculare, tulburări ale sistemului nervos, până la anomalii congenitale (congenitale).

Disfagia este strâns legată de procesul de deglutiție. În general, sunt descrise următoarele 3 etape ale procesului de înghițire:

Faza orala

Această etapă are loc atunci când mâncarea este în gură. Această etapă implică procesul de mestecare a alimentelor, deplasarea acesteia din față spre spatele gurii și pregătirea pentru livrarea alimentelor către faringe și esofag (esofag).

Faza faringiană

Această etapă implică 2 procese principale și anume propulsia alimentelor din gură către esofag și etapa de protejare a căilor respiratorii de alimente. Această etapă durează rapid câteva secunde.

Faza esofagiană

Această etapă are loc atunci când alimentele au intrat în esofag. Alimentele vor fi împinse din partea superioară a esofagului cu o mișcare de tip val (peristalsis) pe care tractul digestiv trebuie să intre în stomac.

Cauzele disfagiei

Dificultatea la înghițire poate fi cauzată de diferite boli și afecțiuni, cum ar fi tulburări ale sistemului nervos, ale mușchilor sau obstrucția esofagului. Iată explicația:

• Blocarea sau îngustarea esofagului, cum ar fi cancerul bucal, cancerul de gât, corpul străin, țesutul cicatricial din GERD sau procedurile de radioterapie, inflamația esofagului (esofagită) sau gușă
• Tulburări ale mușchilor, care pot fi cauzate de sclerodermie sau acalazie
• Tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi accident vascular cerebral, demență, boala Parkinson, scleroză multiplă, tumoră cerebrală sau miastenia gravis
• Tulburări congenitale, cum ar fi paralizia cerebrală sau buza despicată

În plus, în funcție de etapele de deglutiție descrise mai sus, cauzele disfagiei pot fi împărțite în funcție de localizarea tulburării, și anume:

Disfagia orofaringiană

Disfagia orofaringiană este în general cauzată de anomalii ale mușchilor și nervilor din zona gâtului. Această afecțiune poate fi cauzată și de mai multe boli care afectează sistemul nervos și mușchii în trecerea dintre gură și faringe (gât), cum ar fi:

• boala Parkinson
• Sindromul post polio
• Boala de scleroză multiplă sau (Scleroză multiplă)
• Cancer care apare la cap și gât
• Efecte secundare ale radioterapiei sau intervenției chirurgicale care provoacă leziuni ale nervilor

Disfagia esofagiană

Această afecțiune este în general cauzată de blocarea sau îngustarea esofagului. Unii factori sau afecțiuni care pot declanșa disfagia esofagiană sunt:

• Tensiune musculară în esofagul inferior
• Îngustarea esofagului inferior din cauza formării de țesut cicatricial, de exemplu după radioterapie, boala de reflux acid, sclerodermie sau acalazie
• Prezența blocajului în esofag, din cauza cancerului esofagian sau a obiectelor

În plus, odată cu vârsta, o persoană va fi mai predispusă la disfagie. Acest lucru se datorează slăbiciunii musculare care apar în mod natural și unui risc crescut de a dezvolta afecțiuni sau boli care pot declanșa disfagie.

Pacienții cu tulburări neurologice au, de asemenea, mai multe șanse de a prezenta disfagie decât persoanele care nu suferă de tulburări neurologice.

Simptomele disfagiei

Tulburări musculare, blocaje ale esofagului sau tulburări neurologice care provoacă dificultăți la înghițire sau disfagie. Dacă este descris în continuare, atunci când se confruntă cu disfagie, o persoană va prezenta următoarele plângeri și simptome:

• Dificultate la înghițirea alimentelor sau băuturii
• Durere la înghițire
• Mâncarea se simte blocată în gât
• Sufocare sau tuse când mănânci și bei
• Saliva care iese constant
• Scădere în greutate din cauza dificultăților de alimentație
• Mâncarea înghițită revine
• Acidul din stomac care urcă până în gât
• Arsuri la stomac
• Vocea devine răgușită
• Obiceiurile se schimbă, de exemplu, tăierea alimentelor în bucăți mai mici mai des sau evitarea anumitor alimente

Dacă la copii apare disfagia, vor apărea următoarele plângeri și simptome:

• Mâncarea sau băutura ies adesea din gură
• Vărsături frecvente ale alimentelor în timp ce mănânci
• Nu vreau să mănânci anumite alimente
• Dificultăți de respirație în timp ce mănâncă
• Pierdere drastică în greutate

Când să mergi la medic

Consultați imediat un medic dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți dificultăți la înghițire. Examinarea și tratamentul precoce pot preveni complicațiile, cum ar fi scăderea în greutate, malnutriția, deshidratarea, sufocarea sau chiar pneumonia.

Diagnosticul disfagiei

Ca prim pas, medicul va întreba simptomele pacientului, inclusiv cât de des apar aceste simptome și istoricul medical al pacientului. După aceea, medicul va verifica indicele de masă corporală (IMC/IMC) pentru a vedea dacă pacientul este subnutrit din cauza dificultăților de înghițire.

În continuare, medicul va cere pacientului să bea cât mai repede o anumită cantitate de apă (test de înghițire a apei). Înregistrările timpului obținut și cantității de apă înghițită pot ajuta medicul să evalueze capacitatea pacientului de a înghiți.

Pentru a determina cauza disfagiei, medicul va efectua mai multe examinări de urmărire, cum ar fi:

• Endoscopie, pentru a examina starea tractului respirator superior, și anume nasul până la gât (nazoendoscopie) sau a examina starea esofagului până la stomac (gastroscopie)
• Fluoroscopia, care este o examinare cu raze X ghidată de o substanță de contrast specială (bariu) pentru a înregistra mișcările musculare la înghițire
• Manometrie, pentru a vedea cât de bine funcționează esofagul prin măsurarea cantității de presiune musculară din acel organ la înghițire
• Scanarea cu o scanare CT, RMN sau PET, pentru a vedea starea gurii până la esofag mai detaliat

Tratamentul disfagiei

Scopul principal al tratamentului disfagiei este menținerea aportului nutrițional al pacientului și prevenirea pătrunderii alimentelor în tractul respirator. Pe lângă abordarea cauzei, mai multe metode de tratament pentru a menține un aport nutrițional adecvat la pacienții cu disfagie sunt:

Modificarea dietei

Modificarea dietei se face prin ajustarea texturii si grosimii alimentelor in functie de capacitatea pacientului de a inghiti, in special pacientii care au dificultati la inghitire in faza orala.

Alimentatia pacientului poate fi ajustata, incepand de la alimente lichide precum sucul, apoi crescand grosimea daca capacitatea de a inghiti s-a imbunatatit, pana la administrarea alimentelor solide, precum painea sau orezul.

Terapiea inghiti

Terapia de deglutitie la pacientii cu disfagie va fi ghidata de un terapeut special. Terapeutul va învăța cum să înghiți în timpul perioadei de vindecare, astfel încât pacientul să poată înghiți în continuare alimente. Această terapie este în general destinată pacienților care au dificultăți la înghițire din cauza unor probleme la nivelul gurii.

Dupa masa

În general, tuburile de alimentare vor fi introduse pentru a ajuta pacientul să-și satisfacă nevoile nutriționale în timpul fazei de recuperare orală și faringiană. Pe lângă faptul că ajută la introducerea alimentelor în tractul digestiv, tuburile de hrănire pot fi folosite și pentru introducerea medicamentelor.

Există 2 tipuri de sondă de alimentare, și anume sondă nazogastrică (NGT) și sondă de gastrostomie endoscopică percutanată (PEG). Un tub NGT este introdus prin nas și apoi în stomac. În timp ce tubul PEG este introdus direct în stomac prin pielea exterioară a stomacului.

Droguri

Administrarea de medicamente pacienților cu disfagie va fi ajustată la cauza disfagiei. Unele tipuri de medicamente care pot fi administrate persoanelor cu disfagie includ:

• Medicamente pentru reducerea acidului gastric, cum ar fi ranitidina și omeprazolul
• Medicamente pentru paralizarea mușchilor gâtului rigid din cauza acalaziei, cum ar fi toxina botulină
• Medicamente pentru relaxarea mușchilor esofagului inferior, cum ar fi amlodipina și nifedipina

Operațiune

Operația pentru tratarea disfagiei se face de obicei dacă există anomalii la nivelul esofagului. Chirurgia are ca scop lărgirea esofagului îngustat, astfel încât alimentele să poată trece cu ușurință. Există 2 metode de intervenție chirurgicală care pot fi făcute pentru lărgirea esofagului și anume:

• Dilatarea, care este o procedură medicală pentru a lărgi partea îngustată a esofagului cu un balon sau un businator
• Instalarea unui stent, care este un tub metalic care poate fi plasat în esofag pentru a lărgi canalul esofagian îngust

Schimbări ale stilului de viață

Pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor care decurg din disfagie, bolnavii își pot schimba obiceiurile alimentare și de viață, cum ar fi:

• Nu mai bea alcool, fumat și cafea
• Schimbarea obiceiului de a mânca mai puțin, dar mai des și tăierea alimentelor pentru a le face mai mici
• Evitați alimentele care agravează simptomele, cum ar fi dulceața, untul, caramelul sau sucul

Complicațiile disfagiei

Dacă nu este tratată corespunzător, disfagia poate duce la complicații precum:

• Malnutriție
• Deshidratare
• Scăderea în greutate din cauza lipsei de nutriție și a aportului de lichide
• Infectia tractului respirator superior
• Pneumonie