Atacurile de panică - Simptome, cauze și tratament

Atacuri de panica (atacuri de panica) este apariția bruscă a fricii sau anxietății excesive. Această afecțiune, cunoscută și sub numele de atac de anxietate, se caracterizează printr-un ritm cardiac rapid, dificultăți de respirație, amețeli, tensiune musculară sau tremurături. Atacurile de panică pot dura câteva minute sau până la jumătate de oră.

Atacurile de panică pot fi experimentate ocazional în viață, care de obicei dispar atunci când situația sau situația declanșătoare se termină. Cu toate acestea, dacă atacurile de panică apar în mod repetat și pentru o perioadă lungă de timp, atunci afecțiunea se numește tulburare de panică.

Simptome de atac de panică

Următoarele sunt câteva dintre simptomele care însoțesc atacurile de panică:

  • Transpirație excesivă
  • Să te simți neliniștit sau să gândești irațional
  • Gura se simte uscată
  • Mușchii se încordează
  • Mă simt atât de speriat
  • Tremurat
  • Greu de respirat
  • Inima bate cu putere
  • Creșterea ritmului cardiac
  • Crampe stomacale
  • Dureri în piept
  • Greață
  • Amețeli sau leșin

Atacurile de panică pot dura între 5 și 10 minute, dar pot apărea și continuu în două ore. După un atac de panică, pacientul va experimenta oboseală. În plus, această afecțiune lasă și o teamă de reatac, astfel încât pacientul să evite situațiile care pot declanșa atacuri de panică.

Cauzele atacurilor de panică

Când o persoană are un atac de panică, creierul instruiește sistemul nervos să provoace un răspuns de luptă sau fugi. Corpul produce apoi o substanță chimică numită adrenalină, care declanșează o creștere a ritmului cardiac, a ritmului respirator și a fluxului de sânge către mușchi. Aceste afecțiuni apar de fapt pentru a pregăti organismul să lupte sau să evite situațiile stresante.

Următorii sunt factori care pot crește riscul unei persoane de a avea un atac de panică:

  • Stres.
  • Schimbări bruște de atmosferă, de exemplu intrarea într-un mediu aglomerat și aglomerat.
  • Factori genetici sau antecedente familiale de atacuri de panică.
  • Experimentați traume sau experiențe care vă fac foarte deprimat.
  • Consumul de cofeină, alcool și droguri.
  • Condiții care îl fac pe cel care suferă să fie anxios și inconfortabil, de exemplu când se uită la un film de groază sau se confruntă cu turbulențe într-un avion.

Diagnosticul atacului de panică

Pentru a diagnostica corect și a diferenția atacurile de panică de simptomele altor boli, medicii pot începe cu un examen fizic amănunțit. În plus, sunt efectuate și câteva teste de sprijin pentru a stabili diagnosticul. Aceste teste pot fi:

  • Analize de sânge, pentru a verifica tiroida și riscul pentru alte afecțiuni.
  • Electrocardiograma (ECG), pentru a verifica starea inimii.

Dacă nu există anomalii la nivelul organelor și funcțiilor corpului, se va efectua o evaluare psihologică, pentru a înțelege nivelul simptomelor, stresului, fricii și a altor tulburări care pot afecta aspecte ale vieții pacientului, inclusiv consumul de alcool.

Gestionarea atacului de panică

Gestionarea atacurilor de panică are ca scop reducerea intensității și frecvenței atacurilor, astfel încât calitatea vieții să se îmbunătățească. Tratamentul se poate face cu medicamente și psihoterapie. Ambele pot fi efectuate simultan sau numai unul, în funcție de starea și severitatea experimentată.

Droguri

  • Fluoxetină
  • sertralina
  • Venlafaxină
  • Alprazolam
  • Clonazepam

La pacienții cu tulburare de panică, medicamentul trebuie luat timp de cel puțin 1 an. Utilizarea medicamentului nu poate fi oprită brusc, ci prin reducerea dozei lent și sub supravegherea unui medic.

Terapie

Complicațiile și prevenirea atacurilor de panică

Atacurile de panică pot fi tratate până când ajung la recuperarea completă, atâta timp cât sunt tratate prompt. Dacă este ignorată, această afecțiune se poate agrava și dificil de tratat, pentru a perturba viața celui care suferă. Pe lângă sentimentul de frică constantă, complicațiile care pot apărea în urma unui atac de panică sunt:

  • Apariția unei fobie sau a fricii de ceva
  • Nu vreau să socializez
  • Problemele apar la locul de muncă sau la școală
  • Intră în probleme financiare
  • Dependența de alcool sau droguri
  • Depresie
  • Apariția dorinței de a se sinucide

Nu există măsuri preventive specifice împotriva atacurilor sau tulburărilor de panică, în afară de conștientizarea de sine pentru a le face față imediat înainte ca aceste condiții să se agraveze.


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found